Nici Mazda nu va mai produce mașini în Rusia

26 Sept. 2022, 05:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Sept. 2022, 05:09 // Actual //  bani.md

Mazda Motor Corp discută cu societatea sa mixtă din Rusia încheierea producţiei de maşini în această ţară, după ce invadarea Ucrainei a provocat perturbări în lanţurile de aprovizionare, au declarat duminică pentru Kyodo surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Producătorul auto nipon a oprit în martie exporturile de componente auto către fabrica sa din oraşul Vladivostok, gestionată împreună cu producătorul local Sollers, şi a suspendat operaţiunile la această uzină.

Din 2012, unitatea a produs vehicule pentru piaţa rusă, inclusiv popularul Mazda CX-5.

Săptămâna aceasta, Toyota, care a oprit în martie operaţiunile la fabrica sa din Sankt Petersburg din cauza perturbărilor în lanţurile de aprovizionare, a devenit primul mare producătorul auto nipon care a anunţat că nu va mai produce în Rusia automobile.

Şi Nissan informase recent că va extinde cu încă trei luni suspendarea producţiei la fabrica sa din Sankt Petersburg, Rusia, până la finalul lunii decembrie. Uzina, care a fost oprită din martie, în urma invadării Ucrainei de către Rusia, urma iniţial să se redeschidă la finalul lunii septembrie. „Producţia este suspendată la Sankt Petersburg până la finalul lunii decembrie iar angajaţii au fost informaţi. Continuăm să monitorizăm cu atenţie situaţia şi vom lua deciziile care se impun”, a precizat un purtător de cuvânt al Nissan. Deja, Nissan suspendase exporturile de vehicule către Rusia, după ce conflictul cu Ucraina a sporit riscurile logistice.

Partenerul de alianţă al Nissan – grupul auto francez Renault – a fost nevoit ca în luna mai să îşi vândă activele către statul rus, prima naţionalizare de amploare încheiată în Rusia după lansarea ofensivei din Ucraina. Pe lângă vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la Avtovaz, grupul auto francez Renault şi-a vândut şi propria uzină din apropiere de Moscova, unde sunt produse automobile Renault şi Nissan, către Primăria capitalei Rusiei. Între timp, celebrul logo al Renault a fost înlăturat de pe faţada uzinei.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.