Record – FMI a acordat împrumuturi de 140 de miliarde de dolari ţărilor care se confruntă cu dificultăţi economice

Împrumuturile acordate de Fondul Monetar Internaţional ţărilor care se confruntă cu dificultăţi economice a ajuns la finalul lunii august la nivelul record de 140 de miliarde de dolari, în 44 de programe separate, conform unei analize realizate de Financial Times (FT).

Pandemia, atacul Rusiei asupra Ucrainei şi creşterea semnificativă a dobânzilor au forţat numeroase state să solicite asistenţa FMI. Aceste crize au dus la intrarea în incapacitate de plată a cel puţin cinci ţări, dar se estimează că vor urma mai multe.

Nivelul creditării FMI, care ar urma să crească şi mai mult în următoarele luni, în urma majorării costurilor de împrumut, este deja mai ridicat decât suma împrumuturilor la finalul lui 2020 şi 2021, când s-au înregistrat de asemenea recorduri.

Experţii previzionează că noi majorări semnificative ale dobânzilor de către băncile centrale importante vor duce la creşterea costurilor de împrumut pe plan global şi riscă să provoace o recesiune severă. Unii analişti spun că în curând capacitatea de creditare a FMI va ajunge aproape de limită, deoarece ţările sărace, care nu au acces pe pieţele internaţionale, sunt forţate să apeleze la FMI.

Angajamentele totale ale FMI, inclusiv împrumuturile convenite, dar care nu au fost încă acordate, se ridică deja la peste 268 de miliarde de dolari.

Kevin Gallagher, de la Centrul pentru Politici de Dezvoltare Globala al Universităţii Boston, a avertizat că există pericolul prăbuşirii bilanţului FMI în urma creditelor acordate.

Gallagher este coautor al unui raport publicat săptămâna trecută în care se arată că cele mai sărace 55 de ţări ale lumii trebuie să achite datorii de 436 de miliarde de dolari între 2022 şi 2028, din care aproximativ 61 de miliarde de dolari ajung la scadenţă anul acesta şi anul viitor, şi aproape 70 de miliarde de dolari în 2024.

FMI a minimalizat îngrijorările. Angajamentele totale ale FMI „încă sunt o fracţiune din suma de aproape 1.000 de miliarde de dolari care ar putea fi disponibilă. Nivelul creditării creşte proporţional cu riscurile sporite cu care se confruntă ţările care apelează la sprijinul nostru”, a afirmat Bikas Joshi, şef de divizie în departamentul FMI pentru strategie.

Conform reglementărilor FMI, statele membre pot primi un sprijin egal cu până la 145% din cota lor la FMI sau participaţia lor, în conformitate cu cota fiecărei ţări în economia mondială. Astfel, ar rămâne 370 de miliarde de dolari disponibili pentru ţările cu venituri scăzute şi medii, din capacitatea totală de creditare a FMI, de aproximativ 940 de miliarde de dolari.

Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional a confirmat că va căuta să extindă instrumentul său de împrumut, pentru a ajuta ţările afectate de criza alimentară, inclusiv printr-o nouă „fereastră pentru şocul alimentelor”, care va furniza finanţare de urgenţă.

Planul va permite FMI să majoreze creditarea statelor care se confruntă cu dificultăţi în gestionarea balanţei de plăţi, în urma crizei alimentare provocată de invazia Ucrainei de către Rusia şi a inflaţiei globale, în urma pandemiei.

Purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, a explicat că instituţia, care a acordat împrumuturi de peste 268 miliarde de dolari unui număr de 93 de ţări de la începutul pandemiei, va folosi toate instrumentele disponibile pentru a sprijini statele membre şi analizează „toate opţiunile pentru a îmbunătăţi setul de instrumente al FMI, inclusiv ajutarea ţărilor afectate de criza alimentară”.

Într-un comunicat transmis Reuters, Gerry Rice a explicat că Board-ul FMI tocmai a început discuţiile neoficiale „privind o astfel de propunere: o nouă fereastră pentru şocul alimentelor, conform aranjamentelor noastre financiare de urgenţă”.

Acesta a explicat că FMI a acordat împrumuturi de 27 miliarde de dolari unui număr de 57 de ţări cu venituri scăzute şi continuă să încurajeze statele membre „să vină la noi cât mai devreme pentru sprijinul financiar de care au nevoie”.

#state #ajutor #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

„S-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului de banane, fiind scoase în evidență doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce?” Bloggerul moldovean Eugeniu Luchianiuc este de părerea că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ar fi ascuns intenționat unele detalii importante în contextul scandalului bananelor cu pesticide depistate în câteva magazine din țară. Acesta a scris pe blogul său despre câteva lucruri stranii, în opinia sa.

„În primul rând, atunci când ANSA face aşa verificări, e obligată să ia trei probe: una o trimite la propriul laborator, a doua se duce la agentul economic, fiind pusă la dispoziţia şoferului camionului, iar a treia ar trebui să rămână la punctul de trecere a frontierei. În caz de ceva, firma trebuie să poată verifica dacă ANSA chiar are dreptate când spune că a depistat nu ştiu ce. Prima stranietate – ANSA nu a dat şoferului contraproba care i se cuvenea firmei. Eu personal am văzut imagini video (pe care, dacă va fi cazul, le voi publica) cum reprezentantul ANSA preia proba sa, dar în lipsa şoferului. Culmea este că reprezentantul ANSA, contrar tuturor prevederilor în vigoare, bagă proba ce se cuvine agentului economic în cutia de unde s-a prelevat proba, pe care o ambalează la loc. De ce a făcut asta? Cred că ar trebui să explice conducerea ANSA.

A doua stranietate – în presă mult s-a scris că agentul economic a semnat o declaraţie pe proprie răspundere că nu va pune în vânzare marfa până ce nu va obţine rezultatul analizei ANSA. Din câte am înţeles, astfel de declaraţii importatorii scriu aproape în fiecare zi la general şi de cele mai multe ori nu se fac nici un fel de controale. Deci, e o rutină. Acum, agentul economic de unde putea să ştie că marfa sa e verificată de ANSA, dacă ANSA, după prelevarea probelor, nu i-a comunicat acest lucru oficial şi nici contraproba nu i-a fost oferită şoferului. De unde avea să ştie că declaraţiile de rutină, de această dată e ceva pe bune? E logic că a pus în vânzare marfa, care e uşor perisabilă şi putea să se piardă.

A treia stranietate – după ce ANSA a anunţat că a depistat bananele contaminate, agentul economic a cerut să i se spună unde e contraproba sa. Când aceasta a fost totuşi depistată în una din lăzi, unde a ascuns-o reprezentantul ANSA, ea a fost trimisă de urgenţă la expertiză la acelaşi laborator ANSA. Şi, surpriză – de data aceasta analiza a arătat că reziduul de pesticide clorpirifos în proba de banane analizată nu depăşeşte limita admisibilă. Deci, bananele care erau infectate, acum pot fi consumate bine mersi. Agentul economic a cerut şi a treia probă, care, conform legii, trebuia să fie la vamă – dar răspunsul ANSA a fost confuz. Să vedem dacă nu se vor întâmpla careva stranietăţi şi cu această a treia probă, la care agentul economic nu are acum acces”, scrie bloggerul.

În același timp, bloggerul Eugeniu Luchianiuc se întreabă următoarele:

„În locul importatorului, văzând aceste stranietăţi, eu aş cere o expertiză independentă, nu făcută de ANSA în condiţii numai de ei ştiute. Şi, încă o mare stranietate – deşi acest agent economic livrează marfă în toate reţelele comerciale din ţară, în prim plan au fost scoase doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce? Cum credeţi?

Sunt multe indicii că s-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului, care e cel mai mare din Moldova pe segmentul său. Şi de asemenea sunt indicii că s-a dorit anume scoaterea în prim plan a două branduri concrete. Oare de ce?”, adaugă acesta.

Recent, ANSA a solicitat retragerea din magazine a unui lot de banane din Ecuador, întrucât acestea ar conține pesticide. S-a aflat că ar fi fost puse pe rafturile de la magazinele Linella.

În replică, rețeaua Moldretail Group S.R.L, proprietara magazinelor Linella, a precizat că nu ține de responsabilitatea sa să verifice limita de pesticide. Conform companiei, importatorul S.R.L „Fruct Expert-Plus”, care a furnizat banalele, este unul dintre cei mai mari din Republica Moldova și lucrează cu mai multe rețele, însă alte magazine nu au for menționate în comunicatul emis de ANSA.