„Mulțumim pentru cer senin și lecții de mate!” Tinerii refugiați de etnie romă primesc suport la Spațiile Sigure UNFPA

„Aici învăț ceva nou în fiecare zi”, spune Malina, în vârstă de 12 ani, din regiunea Odesa, în timp ce ochii ei strălucesc de emoție și emană un entuziasm nou-găsit. Malina este un beneficiar permanent al Spațiului Sigur pentru Tineri, susținut de UNFPA, în Centrul de Acomodare pentru Refugiați din Chișinău, Capitala Moldovei. Spațiul Sigur, găzduit de Universitatea de Stat din Moldova și condus în comun de Centrul Media pentru Tineret, partener al UNFPA, este frecventat în mare parte de refugiați romi, precum și alte minorități, asigurându-i pe tineri cu activități educaționale și de recreație.

Malina a venit în Moldova împreună cu mama ei, trei frați și un verișor, pentru a scăpa de războiul din Ucraina. „Îmi amintesc că am mers foarte mult timp în frig, speriată de exploziile și tancurile care treceau pe lângă casa noastră”, își amintește ea. „Am fost îngroziți, dar acum, când povestesc asta, nu sunt atât de speriată, pentru că mă simt în siguranță și am început o nouă viață, alături de frații mei”.

Noi începuturi…

Într-adevăr, luna aceasta Malina a făcut ceva extraordinar – a intrat pentru prima dată într-o sală de clasă. Acum, abia așteaptă să învețe să citească și să scrie, deoarece înțelege că asta îi va schimba viitorul.

„Când voi crește, vreau să devin avocat, la fel ca unchiul Șahin”, spune Malina, referindu-se la Șahin Rădița, coordonatorul Spațiului Sigur, care este totodată avocat în domeniul drepturilor omului și activist rom. „Vreau să gândesc ca un avocat, să prezint diferite fapte și să ajut oamenii”, continuă ea. „De asemenea, sper să învăț mai multe limbi la școală. Asta mă va ajuta să-mi ating obiectivele.”

Cazul Malinei nu este unic. În afară de ea, la centrul de refugiați mai sunt alți 12 tineri romi, care tocmai au mers pentru prima dată în viață la școală. Șahin îi încurajează să continue să frecventeze orele, răsplătindu-i cu activități speciale după școală și în weekend, la Spațiul Sigur. Weekendul trecut, el a organizat o vizită la un muzeu național din Chișinău. Pentru majoritatea tinerilor, aceasta a fost o altă experiență nouă.

Respectarea culturii romilor

Chiar dacă el însuși este rom, Șahin a avut nevoie de timp pentru a obține încrederea familiilor de refugiați care au ajuns în Moldova. „A fost o provocare să intru în contact cu ei”, spune el. „Comunitățile de romi din Ucraina și Moldova sunt diferite”. Potrivit lui, romii ucraineni sunt mai conservatori, iar în comunitățile lor există mai multe tabuuri în privința temelor pe care le pot discuta tinerii, inclusiv menstruația și problemele sistemului reproducător. „În primul rând, la Spațiul Sigur respectăm tradițiile și valorile romilor”, continuă Șahin. „Obiectivul nostru constă în a le dezvolta adolescenților abilități de viață și a ne asigura că au acces la informațiile și serviciile necesare, pentru a rămâne sănătoși și în siguranță”.

Programul de la Spațiul Sigur include sesiuni informative despre sănătatea reproductivă, igiena menstruală și sănătatea mintală optimă. Mai mult, spațiul oferă informații și consiliere în privința violenței în bază de gen și a traficului de persoane, anunțând serviciile de asistență și suport, după necesitate, familiarizând totodată tinerii cu centrele de tineret și rețeaua centrelor de sănătate prietenoase tinerilor. De asemenea, adolescenții și tinerii romi sunt asigurați cu articole de igienă de primă necesitate, inclusiv absorbante, săpun, detergent-praf, o periuță de dinți și o pastă de dinți.

Tinerii romi, tratați de la egal la egal

Efectele războiului din Ucraina și-au pus amprenta asupra stării psihologice a tinerilor, iar tinerii romi nu sunt o excepție. Fiind deja marginalizați, expuși unui risc înalt de violență, trafic de persoane și discriminare, aceștia au fost lăsați să se simtă mai excluși ca niciodată.

Șahin spune că este esențial ca tinerii romi să aibă acces la sprijin psihosocial și consiliere, pentru a face față traumei războiului. Mulți dintre ei au rămas fără tați, în timp ce alții locuiesc doar cu un membru al familiei și suferă de depresie. „Uneori, să scoți un adolescent din camera în care mai locuiesc alte cinci sau opt rude și să găsești loc pentru ei la Spațiul Sigur deja reprezintă un pas spre vindecare”, explică el.

Malina și frații ei obișnuiesc să vină la Spațiul Sigur după școală, pentru a-și termina temele. Ei știu că Șahin îi va provoca și îi va motiva să depună efort maxim. La rândul său, Șahin susține că poate simți imediat când unul dintre copii are o zi proastă sau nu se simte bine, încurajându-i să discute cu el sau cu psihologul de la Spațiul Sigur. De asemenea, există sesiuni speciale de grup despre reziliență, prietenie, conexiune și team-building.

„Adolescenții adoră provocările și au o fire curioasă. Au nevoie doar de sprijin și încurajare”, spune Șahin. „Și, ca toți ceilalți, vor să se încadreze”.

Malina este de acord, însă, ca și mulți alți refugiați din Moldova, ea își dorește să plece acasă; să se întoarcă în Ucraina și să fie cu familia ei… și să-și continue educația – adaugă ea cu vehemență.

***

În Republica Moldova există peste 16 Spații Sigure statice și 4 echipe mobile pentru femei, tineri și vârstnici, înființate de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în parteneriat cu ONG-urile și organizațiile locale, ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova.

#spatii sigure #romi #UNFPA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.