Moldova, ostatica iernii lui Putin! Deputat român: Iohannis și Ciucă se fac că sunt surzi

04 Oct. 2022, 05:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Oct. 2022, 05:07 // Actual //  bani.md

Într-o postare pe Facebook, deputatul român Cătălin Drulă explică criza gazelor din Republica Moldova și cum președintele României împreună cu premierul Nicolae Ciucă la Moldova la mâna lui Putin.

„Frații noștri din Republica Moldova au nevoie de ajutor ca să poată trece iarna cu bine. Consumul lor total este o parte infimă din consumul României. Ieri, Gazprom a mai tăiat cu 30% livrările către Chișinău. Și, deși autoritățile moldovene cer ajutorul nostru de câteva luni, tot ce primesc sunt vorbe goale”, susține Drulă.

Potrivit lui, în fiecare an, România consumă în general circa 12 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale. 9 miliarde mc este, de regulă, producția internă de gaze a României.

Prin comparație, Republica Moldova are nevoie de circa 1 miliard mc anual, adică doar aproximativ 8% din ce consumă populația și industria României.

„În octombrie 2021, din cauza unui șantaj istoric practicat de Moscova ca mijloc de presiune, Gazprom a tăiat cu 35% livrările către R. Moldova. Sâmbătă, compania din subordinea lui Putin a mai tăiat alte 30%”, spune Drulă.

Situația aprovizionării cu energie a Republicii Moldova devine una de securitate regională.

În luna octombrie, din lipsă de fonduri și în contextul prețurilor care au explodat, Republica Moldova avea rezerve de gaze pentru 20 de zile. Estimările arată că, dacă lucrurile se mențin la fel ca acum, frații noștri de peste Prut vor avea un șoc uriaș în această iarnă.

Prognozele administrației de la Chișinău spun că peste jumătate din populație va ajunge să plătească mai mult de 50% din venituri pentru cheltuieli cu energia.

„Putin strânge R. Moldova într-o menghină, iar președintele Iohannis și premierul Ciucă lasă Chișinăul să fie ostaticul unui regim fascist. De luni de zile ar fi putut România să găsească o soluție de a ajuta. Cereri de ajutor au primit și Iohannis și Ciucă. Li s-a transmis oficial și neoficial că situația este disperată, dar nu au mișcat un deget”, a punctat deputatul.

Deputatul afirmă că semnalul diplomatic transmis ar fi fost de o valoare uriașă. De asemenea, un ajutor practic în această criză energetică ar fi permis R. Moldova să se rupă energetic de Rusia (acum depinde în proporție de 100% de Gazprom).

Ce ar putea face Iohannis și Ciucă? Un gest simplu, cu costuri infime pentru România, care să arate că, dincolo de vizite și evenimente de fațadă, suntem cu adevărat prietenii Republicii Moldova.

Concret, soluția la îndemâna lui Iohannis și Ciucă este un contract negociat pe 10 ani cu Chișinăul, la o cantitate de 30-50 milioane mc lunar, la un preț mai mic decât cotațiile actuale de criză, dar mai mare decât media din „vremuri normale”.

Chișinăul nu cere Bucureștiului un cadou. Nici pe departe.

Autoritățile sunt hotărâte să dezvolte R. Moldova pe termen lung și cer doar un sprijin, un ajutor de dezvoltare dacă vreți, pentru a menține ferm cursul european al țării și a se rupe de Moscova în plan energetic. Mai mult, moldovenii sunt și un exemplu de urmat în ceea ce privește reducerea consumului de energie.

Un calcul simplu: la cantitatea de 50 milioane mc de gaz lunar, livrările ar însuma 600 milioane mc anual. Din consumul României, cantitatea ar însemna abia 5%.

5% din consumul nostru anual de gaze ar ajuta o țară să aibă un viitor stabil și să se elibereze din ghearele unui dictator scelerat. De partea României, în sfârșit am arăta că suntem lideri regionali în materie de securitate și că asigurăm stabilitatea regiunii în acest context sensibil.

Iohannis și Ciucă știu de această soluție simplă. Dar se fac că sunt surzi.

Ne spun cum companiile de stat românești din sectorul energetic au caracter „strategic”. Dar nu sunt folosite nicidecum pentru un scop strategic comun: al nostru ȘI al R. Moldova.

Mai mult, în luna august, impozitarea tranzacțiilor externe cu energie a fost dublată de acest Guvern iresponsabil. Cumva s-au asigurat că livrările alternative de gaze către Republica Moldova devin și mai neatractive chiar și de pe piața liberă.

„În acest moment, Republica Moldova este ostatica iernii lui Putin. Într-un mod extrem de rușinos, Bucureștiul nu face nimic. Proverbul „prietenul la nevoie se cunoaște” s-a pierdut din memoria penelistă”, a precizat deputatul.

Pentru că pas cu pas Klaus Iohannis a mințit Republica Moldova.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.