Vești triste pentru iubitorii de cafea! În luna august prețurile în UE au crescut cu 17%

O ceaşcă de cafea a devenit mai scumpă, a anunţat joi biroul de statistică al Uniunii Europene, subliniind o creştere a preţului la această băutură de bază, alături de cele la zahăr şi lapte, scrie Reuters.

Preţurile la cafea au crescut în medie cu 16,9% în august faţă de anul precedent.

Laptele integral proaspăt costă acum în medie cu 24,3% mai mult, în timp ce consumatorii au plătit cu 22,2% mai mult pentru laptele proaspăt cu conţinut scăzut de grăsime, a precizat Eurostat.

Zahărul a înregistrat cea mai mare creştere, preţul său mediu sărind cu 33,4%.

Datele au arătat că preţurile au crescut pentru aceste patru produse în toate ţările membre ale UE, cu excepţia Maltei, unde preţul laptelui proaspăt cu conţinut scăzut de grăsime a rămas neschimbat.

Finlanda şi Lituania au înregistrat cele mai mari modificări ale preţurilor la cafea, cu creşteri de 43,6% şi, respectiv, 39,9%, urmate de Suedia şi Estonia.

Polonia a înregistrat cea mai mare creştere a preţurilor la zahăr, care au făcut un salt de 109,2% faţă de august 2021.

În zona euro – cele 19 ţări care au moneda euro – inflaţia preţurilor de consum a atins 9,1% în august, determinată de preţurile la energie şi alimente. Aceasta a atins un nou record de 10% în septembrie, conform estimării Eurostat.

#cafea #scumpire #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Echipa FMI a avut discuții constructive și productive cu autoritățile moldovenești cu privire la performanța economică și politicile care stau la baza celei de-a cincea revizuiri în temeiul mecanismului extins de credit și al mecanismului extins de fond (ECF/EFF) și prima revizuire în cadrul mecanismului pentru reziliență și sustenabilitate (RSF). .

Performanța programului a fost bună și, în general, pe drumul cel bun, deși unele reforme structurale au fost amânate.

Recuperarea economică durează mai mult decât se anticipa, într-un context de provocări persistente și contagii din războiul Rusiei în Ucraina.

O misiune FMI, condusă de Clara Mira, a avut discuții la Chișinău în perioada 22 aprilie-3 mai pentru a cincea revizuire a programelor Republicii Moldova în cadrul acordului ECF/EFF și prima revizuire în cadrul acordului RSF. La finalul discuțiilor, doamna Mira a emis următoarea declarație:

„Redresarea economiei moldovenești a fost mai lentă decât era de așteptat, în timp ce răspândirile și vânturile în contra din războiul Rusiei în Ucraina continuă. PIB-ul real a crescut cu 0,7% în 2023, sub prognoza de 2% a FMI la momentul ultimei revizuiri. Acest lucru sa datorat în primul rând unei redresări mai slabe a cererii interne, în special a consumului privat și a investițiilor. Recuperarea ar trebui să continue în 2024, cu o creștere de 2,6%, din nou mai mică decât se prognozase anterior. Riscurile includ posibile șocuri de energie reînnoită sau un nou val de refugiați. Creșterea mai rapidă decât cea anticipată a partenerilor comerciali, progresul mai rapid către aderarea la UE și accelerarea reformelor structurale reprezintă riscuri pozitive”, spune Clara Mira.

Potrivit ei, Bugetul pentru 2024 consolidează siguranța socială, susține și mai mult securitatea energetică și sprijină investițiile și reformele care stimulează creșterea. Având în vedere că inflația se află în intervalul țintă a BNM din noiembrie, poziția actuală a politicii monetare este adecvată. Flexibilitatea cursului de schimb și menținerea unor rezerve valutare suficiente vor fi esențiale pentru a aborda șocurile. Politica monetară ar trebui să rămână concentrată pe menținerea stabilității prețurilor.

„Performanța programului a fost bună și, în general, pe drumul cel bun, deși cu unele întârzieri în reformele structurale. Autoritățile au îndeplinit toate criteriile cantitative de performanță la sfârșitul lunii decembrie. Au fost îndeplinite criteriile structurale de la sfârșitul lunii decembrie privind consolidarea administrației fiscale și finalizarea unui triaj al întreprinderilor de stat. A fost adoptată Legea privind acțiunea climatică. Cu toate acestea, reformele convenite pentru a consolida autonomia instituțională și guvernanța BNM (decembrie) și pentru a stabili o infrastructură de adjudecare anticorupție, inclusiv un proces credibil de selecție a judecătorilor (martie) sunt amânate, deși lucrările sunt în desfășurare”, conchide Clara Mira.