Vești triste pentru iubitorii de cafea! În luna august prețurile în UE au crescut cu 17%

O ceaşcă de cafea a devenit mai scumpă, a anunţat joi biroul de statistică al Uniunii Europene, subliniind o creştere a preţului la această băutură de bază, alături de cele la zahăr şi lapte, scrie Reuters.

Preţurile la cafea au crescut în medie cu 16,9% în august faţă de anul precedent.

Laptele integral proaspăt costă acum în medie cu 24,3% mai mult, în timp ce consumatorii au plătit cu 22,2% mai mult pentru laptele proaspăt cu conţinut scăzut de grăsime, a precizat Eurostat.

Zahărul a înregistrat cea mai mare creştere, preţul său mediu sărind cu 33,4%.

Datele au arătat că preţurile au crescut pentru aceste patru produse în toate ţările membre ale UE, cu excepţia Maltei, unde preţul laptelui proaspăt cu conţinut scăzut de grăsime a rămas neschimbat.

Finlanda şi Lituania au înregistrat cele mai mari modificări ale preţurilor la cafea, cu creşteri de 43,6% şi, respectiv, 39,9%, urmate de Suedia şi Estonia.

Polonia a înregistrat cea mai mare creştere a preţurilor la zahăr, care au făcut un salt de 109,2% faţă de august 2021.

În zona euro – cele 19 ţări care au moneda euro – inflaţia preţurilor de consum a atins 9,1% în august, determinată de preţurile la energie şi alimente. Aceasta a atins un nou record de 10% în septembrie, conform estimării Eurostat.

#cafea #scumpire #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.