Ungurii au bătut palma cu Putin pentru amânarea plăților la gaz

13 Oct. 2022, 09:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Oct. 2022, 09:48 // Actual //  bani.md

Ungaria a convenit cu Gazprom să redirecţioneze livrările de gaze către Budapesta prin conducta TurkStream şi, de asemenea, părţile au finalizat condiţiile mecanismului de amânare a plăţilor, a anunţat, miercuri, ministrul de Externe, Peter Szijjarto, transmite Reuters.

Conform unui acord semnat anul trecut, înainte de declanşarea războiului din Ucraina, Ungaria primeşte 3,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an prin Bulgaria şi Serbia, la care se adaugă un miliard de metri cubi printr-o conductă din Austria. Acordul semnat de Ungaria cu Gazprom este pe o perioadă de 15 ani.

Anul acesta, deficitul comercial al Ungariei a urcat semnificativ, din cauza creşterii costurilor cu energia, a sporirii vulnerabilităţii ţării şi a deprecierii forintului, care miercuri a atins un nivel record scăzut faţă de euro.

După discuţii la Moscova cu Alexei Miller, şeful companiei ruse de stat Gazprom, Szijjarto a anunţat redirecţionarea livrărilor prin TurkStream, care aduce gaze în Ungaria via Serbia.

„Gazoductul TurkStream va juca un rol chiar mai important ca înainte în aprovizionarea cu gaze a Europei Centrale şi de Sud-Est. Gazprom a confirmat angajamentele privind operarea pe termen lung a TurkStream, precum şi angajamentul pentru predictibilitatea pe termen lung a livrărilor de gaze către Ungaria”, susţine Szijjarto, într-un mesaj pe Facebook.

La începutul acestei luni, compania ungară de stat MVM a anunţat că a ajuns la un acord cu grupul rus Gazprom pentru amânarea plăţilor pentru livrările de gaze care depăşesc un anumit plafon, permiţând Ungariei să plătească gazele pe o perioadă de trei ani dacă preţul creşte.

„Nu vor fi necesare restricţii în Ungaria privind consumul de gaze”, a dat asigurări ministrul de Externe.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.