Germania a început să primească gaz direct din Franța

Germania a primit joi, 13 octombrie, primele livrări directe de gaz din Franţa, printr-o conductă, conform unui acord menit să ajute ambele ţări să facă faţă actualelor probleme de aprovizionare cu energie, a anunţat compania care gestionează reţeaua de transport de gaze din Franţa, GRTgaz, transmite Reuters.

Franţa, care este mai puţin expusă la importurile ruseşti decât vecina sa, majoritatea necesarului său de gaze fiind asigurat de Norvegia şi prin livrări de gaze naturale lichefiate (GNL), va livra iniţial 31 GWh pe zi, folosind o conductă din regiunea Moselle, în timp ce capacitatea maximă este de 100 GWh/zi, a precizat GRTgaz, scrie Agerpres.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Deşi noile fluxuri, chiar la capacitate maximă, reprezintă mai puţin de 2% din necesarul zilnic al Germaniei, livrările directe din Franţa erau aşteptate cu nerăbdare, în condiţiile în care autorităţile de la Berlin se grăbesc să găsească surse alternative, pentru a evita prăbuşirea industriei.

Conform acordului încheiat de cele mai mari două economii ale zonei euro, Germania s-a angajat să furnizeze Franţei electricitate suplimentară dacă va fi necesar.

În prezent, nu se cunoaște când va fi atinsă capacitatea maximă de livrare de 100 GWh/zi.

#conductă #gaz #Germania #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.