Terenurile agricole – bogăția Moldovei – tentante pentru azeri. Vor să le închirieze pentru cultivarea cerealelor

Azerbaidjanul este interesat să închirieze terenuri pentru cultivarea cerealelor în Republica Moldova, scrie Interfax-Azerbaidjan.

Subiectul a fost discutat în cadrul celei de-a 4-a reuniuni a Comisiei interguvernamentale azero-moldovenești pentru cooperare economică și umanitară, care a avut loc la Baku pe 10 octombrie.

„În special, s-a discutat problema că părțile ar putea lua în considerare posibilitatea de a produce și exporta grâu alimentar și alte culturi de cereale (soia, floarea soarelui) în Azerbaidjan prin închirierea de terenuri în Moldova”, a spus sursa.

Președintele azer Ilham Aliyev, declara încă la începutul lunii ianuarie a acestui an că nu exclude posibilitatea de a închiria terenuri agricole pentru cultivarea cerealelor în străinătate și a le importa în Azerbaidjan pentru a acoperi nevoile interne.

Mai târziu, într-un interviu acordat postului de televiziune de stat AzTV, Aliyev a spus că nivelul de autosuficiență internă a culturilor de cereale din Azerbaidjan este de 62%, iar sarcina a fost stabilită pentru a aduce această cifră la 80%. „Cred că dacă ne putem asigura cu grâu alimentar la un nivel de 80% în aproximativ 3-4 ani, acesta va fi un rezultat excelent”, a spus Aliyev.

#cultivare #terenuri #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.