Zis și făcut! Sultanului Erdogan i-a plăcut oferta țarului Putin. A ordonat începerea lucrului la hub-ul de metan

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ordonat guvernului său să înceapă să lucreze la “hub-ul gazier” din Turcia propus de omologul său rus Vladimir Putin pentru a exporta gazul rus spre Europa, informează vineri media turce, scrie france24.com.

„Am dat, împreună cu Vladimir Putin, Ministerului nostru al Energiei şi instituţiei abilitate din Rusia, ordinul de a executa o sarcină împreună”, a afirmat Erdogan cu privire la un eventual hub gazier în Turcia, în timpul unui interviu acordat jurnaliştilor în timpul zborului său de întoarcere de la Astana, Kazahstan, unde a avut joi o întrevedere cu preşedintele rus, scrie.

Şeful statului turc a afirmat de asemenea că lucrările vor începe imediat.

„Nu va fi nicio perioadă de aşteptare în această problemă”, a adăugat Erdogan, precizând că hub-ul ar putea fi construit în regiunea Tracia (Tracia Răsăriteană ori Tracia Turcească.n.r.) din nord-vestul Turciei.

”Vom găsi cel mai potrivit loc pentru acest centru de distribuţie şi îl vom construi”, a declarat Erdogan jurnaliştilor turci.

Vladimir Putin a propus joi crearea unui centru internaţional de distribuţie a gazelor naturale în Turcia, în urma avarierii gazoductului Nord Stream din Marea Baltică şi în condiţiile în care livrările de gaz rusesc spre Europa sunt puternic afectate de sancţiunile occidentale impuse Rusiei, Uniunea Europeană analizând posibilitatea unei plafonări a preţurilor la gaze în faţa scumpirii facturilor energetice provocată de ofensiva rusă în Ucraina.

Putin a subliniat în timpul întâlnirii cu Erdogan că Turcia este în prezent ”cea mai fiabilă rută de aprovizionare a Europei” prin intermediul gazoductului TurkStream, care transportă gaz rusesc către Turcia şi mai multe ţări din sudul şi sud-estul Europei. TurkStream, care trece pe fundul Mării Negre, poate transporta până la 31,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Bulgaria, Grecia, Serbia, România, Ungaria şi Macedonia de Nord sunt alimentate pe această rută, scrie EFE.

„Hub-ul gazier” spre Europa propus de Putin „nu are niciun sens”, în condiţiile în care europenii vor să-şi reducă dependenţa de hidrocarburile din Rusia, a reacţionat Franţa joi seara. „Nu vedem niciun sens în a crea noi infrastructuri care să permită să se importe mai mult gaz rusesc”, a subliniat preşedinţia franceză, conform AFP.

#hub #gaz #Erdogan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.