Putin primește o lovitură puternică din partea UE: Finanțarea războiului Rusiei din Ucraina în mare pericol

15 Oct. 2022, 05:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Oct. 2022, 05:21 // Actual //  bani.md

Dependența țărilor din Uniunea Europeană față de petrolul, gazele naturale și cărbunele din Rusia începe să se diminueze drastic, după mai bine de 7 luni de război în Ucraina. Astfel, Putin primește o lovitură dură din partea statelor europene, care și-au redus exporturile de petrol în septembrie 2022 la doar 35% din total.

Veniturile Rusiei din exporturile de petrol către Uniunea Europeană s-au redus în luna septembrie cu 3,2 miliarde de dolari față de august, potrivit Bloomberg.

Statele UE au plătit doar 15,3 miliarde de dolari Rusiei pentru exporturile de petrol, cel mai mic nivel din acest an de până acum, pe fondul scăderii volumelor și al prețului la țiței, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).

Aceasta este o scădere de 3,2 miliarde de dolari, sau 17,3% față de o lună mai devreme, a anunțat AIE în raportul său lunar privind piața petrolului. O scădere a exporturilor de țiței de 260.000 de barili pe zi a contribuit la cea mai mare scădere a veniturilor Rusiei în acest an, a estimat agenția.

Dar veniturile „au fost încă mai mari decât venitul mediu lunar în 2021”, care a fost de 14,9 miliarde de dolari.

Însă, Uniunea Europeană va opri toate importurile maritime de țiței ale Rusiei și majoritatea fluxurilor de pe conducte începând cu 5 decembrie, pentru a sancționa invazia Ucrainei de către Rusia. Din 5 februarie 2023, va intra în vigoare și o interdicție a UE asupra transporturilor de produse petroliere rafinate rusești.

În septembrie, fluxurile zilnice de țiței și produse petroliere ale Rusiei către UE au scăzut cu 390.000 de barili, până la 2,6 milioane de barili. Cota pieței europene în totalul exporturilor naționale a scăzut la doar 35% față de 50% la începutul anului, a comunicat IEA.

O altă lovitură pentru veniturile Rusiei a venit din cauza prețurilor mai mici la țiței. În septembrie, prețul mediu al țițeiului rusesc de referință Ural a scăzut cu 8,7% față de o lună mai devreme, la 68,65 dolari pe baril, potrivit Ministerului de Finanțe al Rusiei.

Realitatea Live

03 Dec. 2025, 14:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Dec. 2025, 14:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII