4 orașe din lume care au început să spună „Nu” mașinilor

După lockdown-urile din pandemie, mai multe orașe din lume au început să implementeze inițiative prietenoase cu pietonii, în detrimentul mașinilor care poluează și care aduc un stres suplimentar oamenilor. După ce orașele s-au golit brusc de mașini pe perioada autoizolării, mulți s-au întrebat cum ar fi dacă traiul cu mai puține autoturisme ar face parte din viața de zi cu zi. Prin urmare, eforturile a tot mai multe administrații publice se îndreaptă acum către încurajarea mersului pe jos sau a circulației cu mijloacele de transport în comun, în speranța construirii unor spații sustenabile, în care să se poate trăi pe termen lung, notează BBC. Sunt, așadar, orașe care încep să spună „Nu” mașinilor. Iată care sunt acestea.

1. Paris, Franța

Paris, un oraș boem, romantic, dar extrem de aglomerat. Ca parte a unui efort la nivel de oraș de reducere a numărului de mașini, cheiurile inferioare care trec de-a lungul râului Sena au fost pietonale complet la sfârșitul anului 2016, o inițiativă ce a devenit permanentă în 2018.

În 2020, primarul Anne Hidalgo a fost reales. Edilul care conduce Capitala Franței a fost cel care a susținut și promovat „orașul de 15 minute”: un nou concept de planificare urbană care permite rezidenților să-și îndeplinească toate sarcinile zilnice – de la cumpărături, la școală și până la muncă – pe o distanță de 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta.

„Locuiesc la Paris de 14 ani și pot spune cu încredere că nu am văzut niciodată o transformare mai mare, la nivel de oraș, decât cea care s-a întâmplat cel mai recent pentru a încuraja bicicliștii”, a spus Sadie Sumner, care conduce filiala din Paris a companiei de turism cu bicicleta Fat Tire Tours.

Pandemia, la care s-au adăugat numeroase greve în transportul public, nu au făcut decât să întărească popularitatea acestor inițiative centrate pe om și durabile din punct de vedere al mediului. Principalele străzi precum Rue de Rivoli din centrul Parisului au fost reduse la o singură bandă, în timp ce pistele pentru bicicliști au fost extinse la lățimea a trei benzi pentru mașini. Orașul intenționează să adauge încă 180 km de piste pentru biciclete și 180.000 de locuri de parcare pentru biciclete până în 2026.

2. Bogotá, Columbia

În timp ce Bogotá (și Columbia în general) a avut întotdeauna o cultură puternică a mersului pe bicicletă (dar fiind faptul că ciclismul este sportul național al țării), pandemia a accelerat dorința de a renunța treptat la mașini. În 2020, primarul Claudia Lopez a introdus încă 84 km de piste temporare pentru biciclete care s-au adăugat la rețeaua de piste de biciclete Ciclorruta de 550 km a orașului, care era deja una dintre cele mai mari din lume. Tot de atunci, aceste piste au devenit permanente.

Bogotá a fost printre primele orașe la nivel global care au adăugat piste pentru biciclete „pop-up” în timpul pandemiei, iar rezidenții au observat că schimbările s-au dovedit a fi extrem de benefice.

Duminica și de sărbătorile legale, mașinile sunt complet interzise pe anumite trasee într-un program cunoscut sub numele de „Ciclovia”, care atrage peste 1,5 milioane de bicicliști, pietoni și persoane care fac jogging în fiecare săptămână.

Multe dintre autobuzele din oraș sunt electrice, aspect care a îmbunătățit semnificativ sistemul de transport public, spun localnicii.

3. Milano, Italia

Italia a fost una dintre țările cele mai afectate inițial de pandemie, iar orașele sale au trebuit să se adapteze rapid pentru a oferi alternative la transportul public care era extrem de populat. În vara anului 2020, Milano s-a angajat într-un plan ambițios de a lărgi trotuarele și de a extinde pistele de biciclete de-a lungul a 35 km de drumuri centrate anterior pe traficul auto. Schimbările au transformat orașul, iar asta s-a văzut prin faptul că mai mulți oameni au luat masa în aer liber, oamenii preferând mai mult să stea în grădinile urbane și în piețele în care nu circulă mașinile.

„Nu este Milano de care îmi amintesc acum 10 ani, în timpul facultății (…) Cartierul CityLife, de pildă, nu este doar cea mai mare zonă fără mașini din Milano, ci și una dintre cele mai mari zone fără mașini din Europa. Este plin de spații verzi publice împreună cu o mulțime de piste pentru biciclete și oferă o privire asupra unui viitor Milano mai durabil” a spus o locuitoare.

4. San Francisco, SUA

Acest oraș din nordul Californiei s-a adaptat rapid în timpul pandemiei, lansând „Slow Streets”, un program care a folosit semnalizare și bariere pentru a limita traficul auto și viteza pe 30 de artere, într-un efort de a le face mai prietenoase cu pietonii și bicicliștii.

Potrivit datelor adunate, programul a înregistrat o reducere cu 50% a traficului rutier, o creștere cu 17% a traficului pietonal în timpul săptămânii și o creștere cu 65% a traficului de bicicliști în timpul săptămânii.

„Este minunat ca pietonii și biciclișii să poată împărți străzile care sunt încă închise. Veți vedea familii plimbându-se, copii jucându-se! Este o experiență mult diferită”, spune un locuitor al orașului.

Deși mai sunt multe de făcut pentru a transforma San Francisco într-un oraș cu adevărat prietenos cu pietonii, istoria arată că se poate face. Una dintre cele mai populare zone ale orașului – Embarcadero de-a lungul malului apei – a fost cândva o autostradă până când un cutremur din 1989 a făcut-o inutilizabilă pentru vehicule.

#San Francisco #milano #Paris #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și a limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.

Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.

#imobil #preturi #Chisinau