Un pușcăriaș a imitat la telefon un miliardar și i-a furat 11 milioane de dolari din cont

18 Oct. 2022, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Oct. 2022, 10:00 // Actual //  MD Bani

Telefoanele de contrabandă sunt obiecte foarte valoroase pentru deținuți, dar în mâinile lui Arthur Lee Cofield, care execută o condamnare de 14 ani pentru jaf armat într-o închisoare de maximă siguranță din statul american Georgia, un telefon mobil a valorat 11 milioane de dolari, potrivit procurorilor federali, scrie The New York Times.

Din închisoarea aflată la 70 de kilometri de Atlanta, Cofield a sunat la Corporația Charles Schwab în iunie 2020 și s-a dat drept Sidney Kimmel, un miliardar de 94 de ani din industria fashion care a produs filme precum „Moneyball”, „United 93” și „Crazy Rich Asians”.

Cofield a vorbit cu un reprezentant al companiei ca să deschidă un cont curent. După ce pușcăriașului i s-a spus că are nevoie de un act de identitate și o factură la utilități, un alt conspirator i-a trimis pe telefon o poză cu permisul de conducere al lui Kimmel și una cu o factură, potrivit procurorilor.

Cofield a fost atât de convingător la telefon încât a reușit să convingă gigantul din domeniul serviciilor financiare să transfere 11 milioane de dolari din contul lui Kimmel unui comerciant de metale prețioase din Idaho pentru a achiziționa 6.106 monede de aur.

Deținutul a folosit telefonul de contrabandă pentru a angaja o firmă privată de securitate care să transporte monedele cu un avion închiriat. După ce monedele de aur au fost livrate, Cofield l-a contactat pe proprietarul unei vile cu șase dormitoare și un teren împădurit de peste 5.000 de metri pătrați și i-a oferit 4,4 milioane de dolari.

Cu ajutorul complicilor, Cofield a plătit un avans de 720.000 de dolari în bani lichizi și restul, tot cash, mai târziu. Directorul unității în care era închis Cofield a spus că deținutul este „un individ perspicace și inteligent care ar putea să îți fure milioane [de dolari]”.

Cofield, în vârstă de 31 de ani, a fost acuzat că a conspirat pentru a comite fraudă bancară, de furt de identitate și spălare de bani și a pledat nevinovat.

Anumite detalii despre schema lui Cofield rămân neclare: documentele nu explică de ce Kimmel a fost ținta deținutului și nu se știe cum infractorul, care se confruntă și cu acuzații de tentativă de omor într-un caz separat, a reușit să facă rost de un telefon despre care procurorii spun că a fost ascuns în celula sa din închisoare.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Corecții din Georgia a spus că în 2022 au fost confiscate în jur de 5.600 de telefoane de contrabandă.

09 Aug. 2026, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Aug. 2026, 12:04 // Actual //  Ursu Victor

Inteligența artificială ar putea permite țărilor în curs de dezvoltare să realizeze într-un deceniu progrese care, în condiții obișnuite, ar necesita aproape un secol. Oportunitatea poate fi însă ratată dacă guvernele nu investesc rapid în energie, internet, competențe digitale și instituții eficiente, avertizează Banca Mondială.

Concluziile se regăsesc în raportul „World Development Report 2026: The Promise of Artificial Intelligence”, prezentat drept prima evaluare amplă a impactului inteligenței artificiale asupra economiilor în curs de dezvoltare.

Potrivit documentului, locurile de muncă din țările bogate sunt de peste trei ori mai expuse riscului de automatizare prin intermediul inteligenței artificiale generative. Aproximativ 14,2% dintre locurile de muncă din economiile cu venituri ridicate ar putea fi afectate, comparativ cu 4,5% în țările cu venituri mici și medii.

În același timp, 16,2% dintre locurile de muncă din economiile în curs de dezvoltare ar putea înregistra o creștere semnificativă a productivității datorită AI. Proporția este apropiată de cea de 18,7% estimată pentru țările bogate.

Astfel, cea mai mare oportunitate pentru economiile emergente nu constă în înlocuirea angajaților, ci în amplificarea capacităților acestora.

„Inteligența artificială le-a oferit economiilor în curs de dezvoltare un colac de salvare, iar acestea ar trebui să profite de el”, a declarat Indermit Gill, vicepreședinte principal și economist-șef al Grupului Băncii Mondiale.

Potrivit lui, țările sărace nu au nevoie neapărat de modele lingvistice uriașe sau de centre de date costisitoare. Instrumentele AI mai mici și mai ieftine, adaptate condițiilor locale, pot îmbunătăți accesul populației la servicii medicale, educație, justiție și consultanță agricolă.

Raportul arată că inteligența artificială este deja utilizată pentru analizarea informațiilor, îmbunătățirea prognozelor și furnizarea serviciilor publice la scară mai largă. Medicii pot primi sprijin în stabilirea diagnosticelor, agricultorii pot lua decizii mai bune privind culturile, iar întreprinderile își pot crește productivitatea.

Guvernele pot folosi AI pentru colectarea impozitelor, administrarea programelor sociale, intervențiile în caz de dezastre, educație și sănătate.

Oportunitatea apare într-un moment în care economiile în curs de dezvoltare traversează cea mai slabă perioadă de creștere medie din ultimele trei decenii. Banca Mondială consideră că AI ar putea îmbunătăți semnificativ performanța economică până la sfârșitul actualului deceniu.

Beneficiile nu sunt însă garantate. Cele mai avansate sisteme sunt dezvoltate de un număr restrâns de țări și companii, în timp ce multe economii nu dispun de electricitate suficientă, conexiuni stabile la internet, date locale, specialiști și instituții capabile să adopte aceste tehnologii.

În lipsa unor măsuri deliberate, AI ar putea adânci diferențele dintre state, accentua inegalitățile interne, concentra puterea economică și reduce încrederea populației în instituțiile publice.

Banca Mondială recomandă o strategie în trei etape: adoptarea instrumentelor deja disponibile, adaptarea acestora la condițiile locale și, ulterior, dezvoltarea treptată a unor tehnologii avansate.

Raportul avertizează și asupra riscurilor privind protecția datelor, discriminarea algoritmică și drepturile cetățenilor. Autoritățile sunt îndemnate să încurajeze utilizarea responsabilă a AI, să aplice legislația existentă atunci când apar prejudicii și să evite fragmentarea reglementărilor la nivel internațional.

„Fereastra pentru a face lucrurile corect este îngustă”, avertizează Gaurav Nayyar, directorul raportului. Potrivit acestuia, țările care construiesc acum infrastructura energetică și digitală necesară vor fi cele mai bine poziționate pentru a transforma inteligența artificială într-un motor al dezvoltării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!