Frământări interne în Rusia

18 Oct. 2022, 12:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Oct. 2022, 12:38 // Actual //  bani.md

Decizia președintelui Vladimir Putin de a invada Ucraina a pus Rusia pe o traiectorie de frământări, care ar putea sfârși cu ‘detronarea’ șefului de la Kremlin, sau care ar putea determina un război civil, sau chiar destrămarea țării, spune un fost diplomat rus, care și-a dat demisia din cauza războiului, potrivit Reuters.

Boris Bondarev, consilier al misiunii permanente la Națiunile Unite din Geneva, și-a dat demisia în luna mai pentru că războiul a arătat cât de represivă a devenit țara sa de origine. Într-o critică lungă, de 6,500 de cuvinte, a Rusiei sub comanda lui Putin,

Bondarev a spus că statul a fost infestat cu “yes men“, ceea ce i-a permis lui Putin să ia decizii importante într-o cameră-ecou formată din propria sa propagandă.

“Dacă Putin este dat afară, viitorul Rusiei va fi complet incert,” spune Bondarev, care a lucrat în ministerul de externe din 2002 până în 2022.

“Este foarte posibil ca un succesor al lui Putin să continue războiul, mai ales datorită faptului că principalii sfătuitori ai lui Putin vin din serviciile de securitate. Dar nimeni în Rusia nu are statura actualului președinte, ceea ce face probabilă alternativa ca țara să intre într-o perioadă de turbulență politică. Ar putea chiar să intre în haos.”

Ministrul de externe al Rusiei nu a răspuns imediat cererii Reuters de comentarii pe tema articolului lui Bondarev. Kremlin tratează astfel de opinii drept foarte greșite și spune că popularitatea lui Putin este arătată în mod repetat în sondajele de opinie.

Putin a spus vineri că nu are regrete cu privire la “operația militară specială”, pe care o consideră o luptă esențială cu un Vest agresiv și arogant care spune că vrea să distrugă Rusia. Însă la aproape opt luni de la începerea războiului, care este cea mai mare confruntare cu Vestul din 1962, de la Criza Rachetelor Cubaneze, obiectivul Rusiei este departe de a fi îndeplinit. Armata vastă a fostei super-puteri a fost umilită pe câmpul de bătălie de forțele ucrainene în număr mai mic, dotate cu armament, inteligență și sfaturi din partea puterilor din Vest, conduse de Statele Unite. Zeci de mii de morți sunt înregistrați de ambele părți, așa cum declară inteligența SUA, potrivit Reuters.

Colapsul Rusiei?

Bondarev se numește el însuși “diplomat în exil” care a sărit din “trenul nebun”. El este fiul unui economist din ministerul comerțului exterior și profesor de limba engleză la școala de elită a Moscovei, State Institute of Foreign Relations(MGIMO).

El spune că diplomații care susțin și diseminează propaganda Rusiei sunt răsplătiți de Moscova. “Acești diplomați au primit aplauze din partea șefilor lor și carierele și averile lor au crescut peste noapte,” spune Bondarev. “Moscova a vrut să audă ce crede a fi adevărul – nu ce se întâmplă cu adevărat. Ambasadorii din toată lumea au primit aceste mesaje și majoritatea s-au supus.”

O oprire a luptei i-ar da lui Putin timp, spune el. “Orice oprire a conflictului armat ar da Rusiei șansa să se reînarmeze înainte de a ataca din nou,” spune el. “Există doar un singur lucru care ar putea să îl oprească pe Putin cu adevărat, și acesta este o debandadă completă.”

Însă cei care contemplă implozia Rusiei ar trebui să ia în calcul și consecințele. “Rușii s-ar putea uni sub cineva și mai războinic decât Putin, provocând astfel un război civil, posibil chiar și mai agresiv,” a spus el.  “Dacă Ucraina câștigă și Putin cade, cel mai bun lucru pe care îl poate face Vestul este să nu stârnească umilința națiunii.”

Umilințele suferite de ruși în 1991 la căderea Uniunii Sovietice ar trebui să fie o lecție pentru Vest, spune Bondarev. “Oferirea de ajutor va permite Vestului să evite repetarea comportamentului lor din anii 1990, când rușii s-au simțit păcăliți de Statele Unite, și ar face mai ușor pentru populația țării să accepte pierderea imperiului lor.”

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.