Zeci de tancuri cu gaze lichefiate stau la coadă pentru a-și descărca marfa în porturile europene

Câteva zeci de tancuri încărcate cu gaze lichefiate aşteaptă în largul coastelor Spaniei din cauză că nu pot să obţină sloturi pentru a-şi descărca marfa, ceea ce i-a făcut pe operatorii de reţea din Spania să avertizeze că ar putea să suspende operaţiunile de descărcare pentru a face faţă acestei „situaţii excepţionale”, transmite Reuters.

După ce Rusia a redus treptat livrările de gaze spre Occident, regiunea a trebuit să îşi găsească surse alternative de aprovizionare, inclusiv cu gaze lichefiate, însă venirea simultană a mai multor cargouri de gaze lichefiate a scos la lumină capacitatea limitată de „regasificare” a Europei, în condiţiile în care facilităţile care transformă gazele lichefiate înapoi în gaze operează la capacitate maximă.

Dacă aceste cozi nu se vor scurta prea curând, tancurile încărcate cu gaze lichefiate ar putea căuta alte porturi în afara Europei pentru a-şi descărca marfa.

Potrivit unor surse din apropierea acestei situaţii, în prezent sunt peste 35 de tancuri încărcate cu gaze lichefiate care stau la coadă în largul coastelor Spaniei şi în jurul Mediteranei, numai în largul portului Cadiz fiind ancorate cel puţin opt nave.

Aceasta în condiţiile în care Spania oferă în această săptămână doar şase sloturi la terminalele sale de regasificare, adică mai puţin de o cincime din numărul de nave care stau la coadă în largul coastelor.

Într-un comunicat publicat luni seara, şi intitulat „declararea stării de situaţie excepţională”, operatorul reţelei naţionale de conducte de gaze din Spania, Enagas, a informat că ar putea fi nevoit să refuze descărcarea de gaze lichefiate din cauza supracapacităţii de la terminalele sale. Compania a adăugat că gradul de ocupare la instalaţiile de regasificare din Spania ar urma să rămână la un nivel ridicat cel puţin până la începutul lunii noiembrie.

Potrivit surselor citte de Reuters, în paralel există şi alte vase încărcate cu gaze lichefiate care sunt ancorate în apropierea altor ţări europene ceea ce înseamnă că alte zeci de tancuri aşteaptă să descarce marfa.

„Vedem un număr mare de nave care aşteaptă în largul coastelor din sudul Spaniei sau în Mediterana, precum şi unele cargouri care aşteaptă în largul Marii Britanii”, a spus Alex Froley, analist la firma de cercetare de piaţă ICIS.

Lipsa de instalaţii de regasificare sau de conducte care să facă legătura între ţările care au aceste facilităţi şi alte pieţe europene face ca toate aceste gaze lichefiate care aşteaptă în largul Europei nu poată fi utilizate. Blocajele au fost agravate de cererea redusă din partea clienţilor industriali, pe măsură ce economia Europei încetineşte, dar şi de consumul intern sub aşteptări din Spania, graţie unor temperaturi neobişnuit de ridicate pentru această perioadă.

Alex Froley a spus că un alt motiv pentru cozile mari este acela că preţurile sunt aşteptate să crească odată cu venirea iernii, când creşte şi cererea de încălzire, aşa că unii proprietari de gaze lichefiate aşteaptă să vadă dacă pot să îşi vândă marfa la preţuri mai mari, astfel încât să poată acoperi costurile suplimentare generate de faptul că navele stau în aşteptare în largul coastelor.

Săptămâna aceasta liderii Franţei, Germaniei, Spaniei şi Portugaliei au programată o întâlnire la care vor încerca să ajungă la un acord cu privire la conducta MidCat, care ar transporta gaze din Spania spre centrul Europei.

#gaz lichefiat #marfa #porturi #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.