România cere o referire specifică privind susținerea de către UE a Republicii Moldova și a partenerilor din est

Secretarul de stat pentru afaceri europene, Daniela Gîtman, a solicitat, marţi, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG), desfăşurată la Luxemburg, includerea în proiectul revizuit de concluzii ale Consiliului European din 20-21 octombrie, a unei referiri specifice la susţinerea acordată de UE partenerilor estici, precum Republica Moldova, care se confruntă cu provocări majore de securitate regională, energetică şi necesită sprijin european consolidat pentru a-şi întări rezilienţa, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAI), relatează Agerpres.

Potrivit unui comunicat transmis de MAE, în cadrul reuniunii, miniştrii şi secretarii de stat pentru afaceri europene din statele membre UE au avut un schimb de opinii cu privire la proiectul de concluzii ale Consiliului European din 20-21 octombrie 2022, pe agenda căruia figurează agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, situaţia energetică şi cea economică la nivelul Uniunii, relaţiile externe, în special Summitul UE – Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) şi relaţia cu China, precum şi stadiul pregătirilor pentru reuniunile internaţionale COP27 privind schimbările climatice şi COP15 privind biodiversitatea.

Membrii CAG au avut, de asemenea, o dezbatere de orientare privind rezoluţia Parlamentului European referitoare la propunerea de Regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, au trecut în revistă stadiul statului de drept în Polonia, în baza art. 7(1) din Tratatele UE, şi au avut un schimb de opinii pe tema acţiunilor ulterioare Conferinţei privind viitorul Europei, cu accent pe calendarul de prezentare a propunerilor Parlamentului European în temeiul art. 48(2) din Tratatele UE. Comisia Europeană a prezentat comunicarea sa cu tema „Asigurarea respectării legislaţiei UE pentru o Europă care dă rezultate”, precizează MAE.

Referitor la energie, Daniela Gîtman a subliniat că obiectivul principal al României este obţinerea unei reduceri durabile a preţurilor la gaz şi energie electrică pentru consumatori înainte de sezonul de iarnă, prin decuplarea preţului gazelor de cel al energiei electrice.

Oficialul român a insistat pentru adoptarea unor măsuri eficiente de atingere a acestui obiectiv, mai ales prin plafonarea preţurilor la achiziţionarea en-gros a gazelor în întreaga Uniune, concepută astfel încât să asigure securitatea aprovizionării şi distribuţia echitabilă a volumelor de gaze în UE, prin reformarea design-ului pieţei energetice europene şi operaţionalizarea platformei UE de achiziţie în comun a gazelor înainte de sosirea iernii, se arată în comunicatul citat.

Potrivit MAE, Gîtman a apreciat că actuala formă a concluziilor reprezintă un pas în direcţia corectă, sens în care a menţionat coridorul temporar de preţ dinamic pentru gaze naturale şi a subliniat nevoia de includere a unui mecanism european de compensare a diferenţei între preţul de piaţă şi preţul plafonat, în mod echitabil şi transparent.

În intervenţia pe tema acţiunilor ulterioare Conferinţei privind viitorul Europei, cu accent pe calendarul de prezentare a propunerilor Parlamentului European în temeiul art. 48(2) din Tratatele UE, secretarul de stat român a reiterat faptul că UE ar trebui să acorde prioritate în acest moment propunerilor cetăţenilor europeni, care pot fi implementate în cadrul actual al tratatelor şi care aduc beneficii tangibile acestora.

De asemenea, ea a evidenţiat nevoia unei analize aprofundate la nivelul UE, într-un mod care să consolideze capacitatea Uniunii de a menţine unitatea şi coeziunea necesare pentru a face faţă provocărilor actuale. A apreciat utilitatea organizării, în decembrie 2022, a evenimentului de feed-back al Conferinţei privind viitorul Europei, cu atât mai mult cu cât, în contextul geopolitic actual marcat de multiple provocări, este necesar un răspuns adecvat la aşteptările cetăţenilor europeni, se mai arată în comunicatul amintit.

În cadrul dezbaterii de orientare asupra rezoluţiei Parlamentului European referitoare la propunerea de Regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, oficialul român a apreciat obiectivul iniţiativei de întărire a dimensiunii europene a alegerilor pentru Parlamentul European.
Secretarul de stat a evidenţiat că, având în vedere implicaţiile largi ale propunerii, este relevantă o analiză detaliată a impactului schimbărilor propuse asupra cadrelor legislative electorale naţionale.

Gîtman a subliniat necesitatea evitării apariţiei unui dezechilibru între statele membre ale UE şi între partidele politice mari şi cele mai mici, luându-se în considerare specificul naţional al proceselor de vot în statele membre şi a pledat pentru o analiză detaliată a aspectelor din propunerea în discuţie care presupun ajustări ale legislaţiilor naţionale, în special a acelor aspecte legate de votul prin corespondenţă, stabilirea unei date unice pentru desfăşurarea alegerilor şi vârsta minimă a candidaţilor şi a electorilor, adaugă MAE.
Oficialul român a arătat că listele transnaţionale pot fi un aspect pozitiv, necesitând însă o examinare temeinică, inclusiv din perspectiva asigurării echilibrului în reprezentarea statelor membre în interiorul Parlamentului European, conchide sursa citată.

#armata #securitate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preşedintele ales Donald Trump a anunţat vineri că l-a desemnat pe miliardarul din domeniul fondurilor speculative, Scott Bessent, pentru funcţia de secretar al Trezoreriei Statelor Unite, alegând un fost executiv al Soros Fund Management care, în ultimii ani, a fost un susţinător vocal al politicilor fostului preşedinte, de la tarife la reduceri de cheltuieli, potrivit CBS News.

Dacă va fi confirmat, Bessent o va urma pe Janet Yellen, economist specializat în piaţa muncii şi prima femeie care a condus atât Rezerva Federală, cât şi Trezoreria, în conducerea departamentului care administrează finanţele naţiunii şi agenţia fiscală, Internal Revenue Service.

Bessent, care a oferit consiliere economică campaniei lui Trump, are o carieră de decenii în finanţe. El a analizat riscurile macroeconomice şi geopolitice în timp ce lucra la Soros Fund, unde a ocupat funcţia de director de investiţii, precum şi la alte fonduri speculative.

Scott Bessent a fost una dintre mâinile drepte ale lui George Soros atunci când miliardarul liberal a pariat împotriva lirei sterline în Miercurea Neagră. Bessent, pe atunci în vârstă de 30 de ani, a luat parte la una dintre cele mai faimoase tranzacţii din istorie şi a contribuit la câştigarea de către fondul Soros a aproximativ 1,5 miliarde de dolari în decurs de o lună. Pentru Marea Britanie, a fost o umilinţă naţională care a „spart Banca Angliei”, potrivit The Telegraph.

Poate chiar mai important pentru a obţine sprijinul lui Trump, Bessent a contracarat alţi experţi economici în timpul campaniei prezidenţiale, susţinând că aceştia greşeau în privinţa impactului politicilor fostului preşedinte. Într-un articol de opinie recent pentru Fox News, el a afirmat că tarifele nu sunt inflaţioniste, respingând punctele de vedere ale 16 laureaţi ai Premiului Nobel care considerau că planurile lui Trump de a impune tarife generale ar putea reaprinde creşterile de preţuri.

„Criticii tarifelor susţin că acestea vor creşte preţurile plătite de americani pentru bunurile importate”, a scris Bessent pentru Fox News. „Dar faptele contrazic această opinie. Tarifele din primul mandat al preşedintelui Trump nu au crescut preţurile bunurilor afectate, în ciuda predicţiilor de atunci că tarifele ar fi inflaţioniste.”

Care este istoricul educaţional şi profesional al lui Bessent?

► Bessent, absolvent al Universităţii Yale, a dorit iniţial să devină jurnalist, dar, după ce nu a obţinut postul de redactor la Yale Daily News, şi-a schimbat direcţia. El a obţinut un stagiu la managerul de fonduri Jim Rogers, primul partener al lui George Soros şi cofondator al Quantum Fund, după cum a povestit pentru revista absolvenţilor universităţii.

► Bessent este CEO şi director de investiţii al fondului speculativ Key Square Capital Management, cu sediul în New York, conform S&P Capital IQ. De asemenea, a predat la Universitatea Yale, oferind cursuri despre boom-uri şi crize economice în secolul XX şi despre istoria fondurilor speculative.

Care sunt opiniile politice şi economice ale lui Bessent?

Într-un articol de opinie din octombrie publicat în The Economist, Bessent a identificat globalizarea drept cauza creşterii inegalităţii în SUA, ceea ce a dus la disparităţi sociale şi economice tot mai mari.

„Populaţiile din clasa de mijloc şi muncitoare din Occident devin tot mai reticente faţă de globalizare”, a scris el. „Singura modalitate de a păstra beneficiile sistemului comercial internaţional este să punem sub semnul întrebării unele dintre presupunerile sale greşite şi să le actualizăm pentru momentul actual.”

► Printre aceste actualizări se numără tarifele, Bessent argumentând, într-un articol pentru Fox News, că taxele pe bunurile importate în SUA pot „creşte veniturile Trezoreriei, încuraja afacerile să restaureze producţia şi să reducă dependenţa noastră de producţia industrială din partea rivalilor strategici.”

► Bessent l-a sfătuit pe Trump să creeze o politică „3-3-3”, care include reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB până în 2028, stimularea creşterii PIB-ului la 3% prin dereglementare şi extragerea suplimentară a 3 milioane de barili de petrol pe zi, conform Wall Street Journal.

Care sunt legăturile lui Bessent cu Soros?

► Relaţia dintre un fost protejat al lui Soros şi un lider republican precum Trump poate părea neobişnuită, având în vedere că filantropul miliardar este privit negativ de mulţi conservatori.

► Trump consideră experienţa lui Bessent de a lucra pentru Soros drept un avantaj, potrivit Wall Street Journal, care a menţionat că fostul preşedinte este impresionat de averea legendarului investitor.

► În timp ce lucra la Soros Fund Management, Bessent a pariat şi împotriva yenului, generând aproape 1 miliard de dolari pe o perioadă de trei luni.

Ce ştim despre viaţa personală a lui Bessent?

► Bessent locuieşte acum în statul său natal, Carolina de Sud, împreună cu soţul său, fostul procuror din New York, John Freeman, alături de care are doi copii. „Dacă mi-ar fi spus cineva în 1984, când am absolvit [Yale] şi oamenii mureau de SIDA, că peste 30 de ani voi fi căsătorit legal şi vom avea doi copii prin intermediul unei mame surogat, nu aş fi crezut”, a spus Bessent pentru revista absolvenţilor Yale în 2015.

► Politica este, de asemenea, o parte din familia sa, deoarece fostul reprezentant John Jenrette, unchiul său, este cunoscut pentru că a executat o pedeapsă cu închisoarea pentru rolul său în scandalul Abscam din anii 1980, potrivit publicaţiei Post and Courier din Carolina de Sud.