Amenințările zilei de mâine! Republica Moldova săracă și fără bani în fața amenințărilor cizmei rusești

Invazia Ucrainei de către Rusia a stârnit discuția despre faptul dacă membrii europeni NATO cheltuiesc suficient pentru armata lor. NATO a stabilit un obiectiv neobligatoriu pentru țări pentru a se asigura că cheltuielile lor militare sunt de cel puțin 2% din PIB-ul lor. După cum putem vede, multe țări europene nu îndeplinesc această cerință.

Cei mai mulți bani pentru armată cheltuie Rusia (4,08%). Ucraina este a treia cu 3,23%. Grecia este a doua și are una dintre cele mai mari armate din Europa. Acest lucru se datorează în principal relației cu Turcia și numărului mare de insule și pe care grecii trebuie să le patruleze.

Celelalte țări care cheltuiesc mai mult de 2% pentru armata lor sunt situate în principal în jumătatea de est a Europei. Acestea sunt în mare parte țări care se învecinează cu Rusia (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). În jumătatea de vest a Europei, doar Marea Britanie și Portugalia ating obiectivul de 2%.

Micro-state excluse, Islanda este singura țară europeană fără o armată permanentă. este, de asemenea, singurul membru NATO fără o armată permanentă. Islanda este membră NATO datorită locației sale strategice. SUA asigură apărarea Islandei și chiar au avut o bază militară în Islanda până în 2006.

Dintre țările europene care au o armată permanentă, Irlanda cheltuiește cel mai puțin. Datorită locației sale relativ sigure, are mai puțin nevoie să cheltuiască mai mult pe armată. Următoarea țară este destul de surprinzătoare. Moldova are a treia cea mai mică cheltuială militară ca procent din PIB. O parte a Moldovei este ocupată de forțele separatiste și ruse (Transnistria). De asemenea, Rusia a făcut aluzie că vrea să invadeze Moldova după Ucraina. În ciuda tuturor amenințărilor posibile, Moldova are una dintre cele mai mici cheltuieli militare din Europa.

„Cât de mult cheltuiește o țară pentru armata sa, nu reflectă neapărat puterea armatei. Am văzut cum în Rusia corupția, moralul scăzut și tehnologia/echipamentul învechit pot scădea grav calitatea armatei, în ciuda finanțării mari”, punctează analiștii de la Landgiest.

Republica Moldova alocă foarte puțin pentru apărare. Bugetul pentru apărare este 0,41% din PIB. De exemplu în anul 2022 bugetul pentru apărare este de 1,4 miliarde de lei. Guvernul intenționează să crească anul viitor, cu circa 2/3, bugetul pentru apărare. Proiectul legii bugetului de stat prevede că în 2023, pentru domeniul apărării se planifică aproape 1,5 miliarde de lei.

#aparare #PIB #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.