Amenințările zilei de mâine! Republica Moldova săracă și fără bani în fața amenințărilor cizmei rusești

19 Oct. 2022, 14:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Oct. 2022, 14:19 // Actual //  bani.md

Invazia Ucrainei de către Rusia a stârnit discuția despre faptul dacă membrii europeni NATO cheltuiesc suficient pentru armata lor. NATO a stabilit un obiectiv neobligatoriu pentru țări pentru a se asigura că cheltuielile lor militare sunt de cel puțin 2% din PIB-ul lor. După cum putem vede, multe țări europene nu îndeplinesc această cerință.

Cei mai mulți bani pentru armată cheltuie Rusia (4,08%). Ucraina este a treia cu 3,23%. Grecia este a doua și are una dintre cele mai mari armate din Europa. Acest lucru se datorează în principal relației cu Turcia și numărului mare de insule și pe care grecii trebuie să le patruleze.

Celelalte țări care cheltuiesc mai mult de 2% pentru armata lor sunt situate în principal în jumătatea de est a Europei. Acestea sunt în mare parte țări care se învecinează cu Rusia (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). În jumătatea de vest a Europei, doar Marea Britanie și Portugalia ating obiectivul de 2%.

Micro-state excluse, Islanda este singura țară europeană fără o armată permanentă. este, de asemenea, singurul membru NATO fără o armată permanentă. Islanda este membră NATO datorită locației sale strategice. SUA asigură apărarea Islandei și chiar au avut o bază militară în Islanda până în 2006.

Dintre țările europene care au o armată permanentă, Irlanda cheltuiește cel mai puțin. Datorită locației sale relativ sigure, are mai puțin nevoie să cheltuiască mai mult pe armată. Următoarea țară este destul de surprinzătoare. Moldova are a treia cea mai mică cheltuială militară ca procent din PIB. O parte a Moldovei este ocupată de forțele separatiste și ruse (Transnistria). De asemenea, Rusia a făcut aluzie că vrea să invadeze Moldova după Ucraina. În ciuda tuturor amenințărilor posibile, Moldova are una dintre cele mai mici cheltuieli militare din Europa.

„Cât de mult cheltuiește o țară pentru armata sa, nu reflectă neapărat puterea armatei. Am văzut cum în Rusia corupția, moralul scăzut și tehnologia/echipamentul învechit pot scădea grav calitatea armatei, în ciuda finanțării mari”, punctează analiștii de la Landgiest.

Republica Moldova alocă foarte puțin pentru apărare. Bugetul pentru apărare este 0,41% din PIB. De exemplu în anul 2022 bugetul pentru apărare este de 1,4 miliarde de lei. Guvernul intenționează să crească anul viitor, cu circa 2/3, bugetul pentru apărare. Proiectul legii bugetului de stat prevede că în 2023, pentru domeniul apărării se planifică aproape 1,5 miliarde de lei.

25 Sept. 2026, 16:52
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
25 Sept. 2026, 16:52 // Homepage //  bani.md

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

 

 

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.