UE nu declară Rusia stat terorist: „Nu dispunem de cadrul juridic”

UE nu poate declara Rusia drept stat terorist

Ylva Johansson a adăugat că războiul dintre Rusia și Ucraina a ajuns într-o nouă fază, în care trupele ucrainene reușesc să-și apere teritoriul, asta în timp ce Rusia amenință omenirea cu utilizarea armei nucleare.

„Cu cât armata ucraineană are mai mult succes, cu atât mai mult Rusia atacă civili, infrastructura civilă. Războiul agresiv al Moscovei este o încălcare gravă a dreptului umanitar internațional, criminalii de război trebuie trași la răspundere”, a transmis Ylva Johansson.

Comisarul european a continuat apoi: „Rusia a pierdut deja războiul, pierde din ce în ce mai mult pe câmpul de luptă. UE trebuie să rămână unită, iar Ucraina va triumfa”, a mai adăugat Ylva Johansson.

Rusia trebuie pedepsită pentru crimele din Ucraina, spune europarlamentarul Radosław Sikorski

Recent, Parlamentul European ceruse ca Federația Rusă să fie recunoscută drept un stat terorist, și nu doar un stat care sponsorizează actele de terorism internațional.

„Există două definiții ale terorismului. Primul este utilizarea deliberată a violenței extreme pentru a atinge obiectivele politice, al doilea este dat de atacurile combatanților asupra civililor în timpul conflictului armat. Escadrilele ruse de moarte l-au ucis pe președintele Ceceniei, Yandarbiev, în 2004, la Doha, l-au ucis pe Litvinenko la Londra folosind poloniu, au încercat să-l asasineze pe Skripal în Salisbury folosind „Novichok” – și acest lucru continuă. Știm cu toții ce face Putin orașelor ucrainene în acest moment. Prin urmare, Rusia îndeplinește ambele definiții.

Toate aceste asasinate și atacuri au fost comise de angajați cu normă întreagă ai serviciilor speciale rusești, adică chiar Federația Rusă. Pe baza acestui fapt, Rusia nu este un sponsor al terorismului, ci un stat terorist. Provocarea cu care ne confruntăm este să adoptăm o legislație, așa cum s-a făcut în Statele Unite, care va permite victimelor acestui terorism să solicite despăgubiri în detrimentul activelor statului rusesc. Iar acesta ar trebui să fie scopul acțiunilor noastre și al anunțului nostru, pe care intenționăm să-l facem”, a argumentat europarlamentarul polonez Radosław Sikorski, membru al grupului politic PPE din Parlamentul European, conform Hirado.hu.

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.