(FOTO) Municipalitatea investește 8 milioane de lei în reabilitarea stațiilor de așteptare din Capitală și suburbii

De la sfârșitul anului trecut și până în prezent, Direcția Transport și Căi de Comunicație a reușit să reabiliteze 100 de stații de așteptare. În acest scop, a fost alocat un buget în valoare de 8 milioane de lei. Lucrări de renovare se fac la moment și de către agentul economic, în gestiunea căruia se află 300 de stații din Capitală.

În funcție de necesități, lucrările încep de la reparația pavilioanelor existente, până la înlocuirea sau instalarea acestora în locurile unde nu erau nici platforme de așteptare.

Anterior, Primăria Chișinău și-a anunțat intenția de a da în gestiune economică stațiile de așteptare a transportului public, aflate în administrare municipală. Ca urmare a solicitării primarului general, acestea urmau să fie predate în gestiune agenților economici, pentru ca obiectivele să fie reparate, modernizate, iluminate și întreținute pe o anumită perioadă. În schimb, operatorii economici au obținut dreptul de a plasa publicitate, fără construcții adiționale și fără posibilitatea de privatizare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Schimbările de gestiune s-au impus ca soluție în vederea completării numărului necesar de stații de așteptare, precum și amenajarea, dar și întreținerea lor mult mai eficientă.

În cadrul unei cercetări privind evaluarea transportului public, efectuată în anul 2018 de către IPRE, a fost măsurat gradul de mulțumire a utilizatorilor transportului public pe câteva componente, inclusiv starea stațiilor de așteptare a transportului public. Astfel, acestea au obținut cel mai mic scor din toate componentele evaluate, cum ar fi: iluminatul din unitățile de transport, comoditatea scaunelor, stilul de conducere, atitudinea taxatorilor sau starea tehnică a unităților de transport.

În prezent, pe teritoriul municipiului Chișinău sunt 952 de stații de așteptare a transportului public. Dintre acestea, 619 se află în raza urbană, iar celelalte 333 de stații – în suburbii.

#statii de asteptare #renovare #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața terenurilor neagricole destinate construcțiilor din Chișinău și suburbii a intrat în 2026 într-o perioadă de încetinire, însă prețurile rămân ridicate, iar terenurile bine amplasate continuă să fie greu accesibile pentru o parte dintre cumpărători. Potrivit unei analize realizate de Victor Cernomorcenco, expert Accesimobil, în primul semestru al anului numărul tranzacțiilor a scăzut cu aproape 31% față de aceeași perioadă din 2025.

În primele șase luni din 2026 au fost înregistrate 1 659 de tranzacții cu terenuri pentru construcții în Chișinău și suburbii, comparativ cu 2.396 de tranzacții în primul semestru din 2025. Diferența este de 737 de tranzacții, ceea ce reprezintă o diminuare de 30,8%.

Cernomorcenco atrage însă atenția că reducerea activității nu este specifică doar terenurilor. În aceeași perioadă, tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu aproximativ 27%, ceea ce indică o temperare mai largă a pieței imobiliare.

Dinamica trimestrială confirmă această tendință. În primul trimestru din 2025 au fost vândute 1.293 de terenuri, iar în trimestrul al doilea – 1.103. În 2026, volumul a coborât la 808 tranzacții în primul trimestru și 851 în al doilea.

În același timp, prețurile continuă să fie foarte ridicate. În zonele centrale ale Chișinăului și în cele cu potențial pentru dezvoltarea blocurilor locative, prețul unui ar de teren poate depăși 100 mii de euro.

Această situație îi determină pe cumpărători să își extindă aria de căutare tot mai departe de Capitală. Interesul se mută treptat de la localități precum Codru, Durlești, Ialoveni, Stăuceni, Băcioi, Trușeni sau Bubuieci spre Suruceni, Cojușna, Budești, Mileștii Mici sau Chetrosu.

Potrivit analizei, cele mai căutate sunt terenurile pentru construcții care dispun de comunicații și costă până la aproximativ 50 mii de euro. Cumpărătorii sunt tot mai dispuși să accepte distanțe mai mari față de Chișinău în schimbul unui preț mai accesibil și al unei suprafețe mai generoase.

Un rol important îl continuă să aibă creditarea. În primul semestru din 2026 au fost înregistrate 669 de tranzacții cu terenuri realizate prin credit, față de 748 în aceeași perioadă din 2025. Scăderea de circa 10,6% este mult mai mică decât diminuarea totală a tranzacțiilor.

Astfel, aproximativ 40,3% dintre terenurile cumpărate în prima jumătate a anului au fost finanțate prin credit. Practic, patru din zece tranzacții au implicat finanțare bancară.

Victor Cernomorcenco subliniază că piața actuală trebuie privită și prin comparație cu perioada de dinaintea pandemiei. Până în 2020, în Chișinău și suburbii se vindeau aproximativ 2.230 de terenuri anual. După pandemie, interesul pentru case, curți și spații mai mari a crescut puternic, iar media ultimilor cinci ani a ajuns la aproximativ 5.447 de tranzacții anual.

Chiar și în 2025, când au fost înregistrate 4 568 de tranzacții, volumul a rămas de peste două ori mai mare decât înaintea pandemiei.

Analiza arată că principala frână pentru dezvoltarea pieței rămâne infrastructura. Lipsa canalizării, apei, gazului, electricității, drumurilor bune și a accesului rapid către Chișinău poate transforma un teren aparent ieftin într-o investiție costisitoare.

În opinia expertului, dezvoltarea drumurilor, transportului public și a unei centuri eficiente în jurul Capitalei ar putea impulsiona semnificativ extinderea zonei metropolitane.

În același timp, o dezvoltare mai bună a suburbiilor ar putea reduce și presiunea asupra pieței apartamentelor din Chișinău. Pentru o familie, cumpărarea unui teren de 400-600 de metri pătrați cu utilități și acces bun spre oraș poate deveni o alternativă mai atractivă decât achiziția unui apartament foarte scump în Capitală.

Cernomorcenco consideră că actuala scădere trebuie privită mai degrabă drept o etapă de ajustare și normalizare după anii de creștere accelerată, și nu drept o problemă structurală a pieței. Terenurile bine amplasate și conectate la infrastructură rămân o resursă limitată, iar interesul pentru construirea unei case continuă să fie ridicat.