E oficial – Încărcător universal pentru telefoane şi alte dispozitive electronice din 2024, în UE

Telefoanele mobile şi alte dispozitive electronice din Uniunea Europeană vor trebui să aibă un echipament standard de încărcare începând din 2024, conform unei propuneri legislative care a primit luni acordul final din partea statelor membre, relatează DPA.

„Nu va mai fi nevoie să se cumpere un încărcător diferit de fiecare dată când se achiziţionează un nou telefon mobil sau un dispozitiv similar”, se arată într-un comunicat al Consiliului UE, care reprezintă cele 27 de state membre, scrie Agerpres.

Acordul final, primit din partea miniştrilor mediului din UE, confirmă un vot recent din Parlamentul European în favoarea unui încărcător universal şi era considerat o formalitate.

Conform acordului, USB-C va deveni mufa standard de încărcare în UE. Printre celelalte dispozitive electronice incluse în acord se numără tabletele, e-reader-ele, camerele digitale, căştile şi boxele portabile.

Noul regulament le permite de asemenea consumatorilor să achiziţioneze echipamente de încărcare şi dispozitive separat unele de altele.

Jozef Síkela, ministrul Industriei din Cehia, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a spus că „a avea un încărcător care se potriveşte cu mai multe dispozitive va economisi bani şi timp şi va contribui de asemenea la reducerea deşeurilor electronice”.

Noile reguli survin în urma unor presiuni asupra companiilor de a uniformiza echipamentele de încărcare pentru telefoanele mobile şi alte dispozitive portabile începând din 2014, iar propunerile iniţiale datează din 2009.

Acordul a fost obţinut în ciuda rezistenţei industriei. Compania Apple a fost în mod special critică, spunând că noile reguli împiedică inovaţia.

Gigantul tehnologic american a susţinut că decizia ar putea face ca multe dintre produsele existente să fie aruncate inutil.

Comisia Europeană estimează în schimb că încărcătoarele care nu mai sunt folosite generează 11.000 de tone de deşeuri electronice în fiecare an.

#incarcatoare #telefoane #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Victimele practicilor anticoncurențiale ar putea obține mai ușor despăgubiri în instanță și nu vor mai achita taxa de stat pentru a-și apăra drepturile. Un proiect de lege elaborat de Consiliul Concurenței și promovat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării introduce, pentru prima dată, un mecanism detaliat prin care persoanele și companiile afectate de înțelegeri ilegale între firme sau de abuzul de poziție dominantă vor putea solicita repararea integrală a prejudiciilor.

Potrivit notei informative, în prezent legislația Republicii Moldova prevede doar în linii generale posibilitatea de a cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, fără a stabili proceduri clare. Din acest motiv, consumatorii și întreprinderile întâmpină dificultăți în recuperarea prejudiciilor, mai ales în cazurile complexe, când probele se află în posesia companiilor investigate sau a autorității de concurență. Autorii proiectului susțin că noile reguli vor facilita accesul la justiție și vor alinia legislația națională la standardele Uniunii Europene.

Proiectul prevede că orice persoană fizică sau juridică va putea solicita despăgubiri integrale, indiferent dacă a avut sau nu o relație contractuală directă cu întreprinderea care a încălcat legea. Despăgubirea va putea include prejudiciul efectiv, profitul pierdut și dobânda aferentă. Toate cererile vor fi examinate de Curtea de Apel Centru, iar reclamanții vor fi scutiți de plata taxei de stat.

O altă prevedere importantă stabilește că persoanele prejudiciate vor avea la dispoziție cinci ani pentru a cere despăgubiri, termen care începe să curgă din momentul în care acestea află despre încălcare, prejudiciul suferit și autorul faptei.

În cazul înțelegerilor de tip cartel, instanțele vor porni de la prezumția că aceste practici au dus la o creștere a prețurilor de aproximativ 20%. Companiile vizate vor putea răsturna această prezumție doar dacă vor demonstra, cu probe, că majorarea prețurilor nu s-a produs sau a fost diferită.

Proiectul introduce și sancțiuni pentru cei care încearcă să împiedice desfășurarea procesului. Persoanele fizice care refuză să prezinte probe, distrug documente sau încalcă regulile de confidențialitate riscă amenzi cuprinse între 1 000 și 500 000 de lei, iar întreprinderile pot fi sancționate cu amenzi între 0,1% și 1% din cifra de afaceri realizată în anul precedent.