Cum a tras pe sfoară Arabia Saudită America

După ce liderii saudiți au refuzat să reducă producția de petrol, în ciuda vizitei președintelui Biden, oficialii americani sunt furioși că au fost păcăliți.

În timp ce președintele Biden plănuia o călătorie riscantă din punct de vedere politic în Arabia Saudită în această vară, consilierii săi de top au crezut că au încheiat un acord secret cu saudiții pentru a crește producția de petrol până la sfârșitul anului – un aranjament care ar fi putut ajuta la justificarea încălcării unui angajament de campanie a șefului de la Casa Albă de a evita regatul saudit și pe prințul moștenitor Mohammed bin Salman, scrie The New York Times.

Dar nu a funcționat. Biden s-a deplasat la Riad, dar, la începutul acestei luni, Arabia Saudită și Rusia au determinat OPEC plus, un grup de țări producătoare de petrol, să voteze pentru reducerea producției de țiței cu două milioane de barili pe zi.

Mișcarea i-a înfuriat pe oficialii administrației Biden care au amenințat cu reevaluarea relației Americii cu regatul saudit și a produs o serie de declarații acuzatoare între cele două guverne – inclusiv o acuzație a Casei Albe că Arabia Saudită a ajutat Rusia în războiul său din Ucraina.
Episodul este un exemplu revelator al modului în care Arabia Saudită, sub conducerea prințului său moștenitor, ambițios și adesea nemilos, acuzat că a ordonat uciderea în 2018 jurnalistului saudit Jamal Khashoggi.

Khashoggi a fost ucis de agenți saudiți în consulatul acestei țări din Istanbul, într-o operațiune despre care Washingtonul crede că a fost comandată de prințul Mohammed, conducătorul de facto al regatului de câțiva ani. Prințul a negat că a ordonat uciderea lui Khashoggi, dar mai târziu a recunoscut că a avut loc „sub supravegherea mea”.

La sfârșitul lunii septembrie, regele Salman, tatăl lui Mohammed, l-a numit prim-ministru printr-un decret regal, despre care un oficial saudit a spus că este în conformitate cu responsabilitățile pe care prințul moștenitor le exercita deja. „Ordinul Regal nu lasă nicio îndoială că Prințul Moștenitor are dreptul la imunitate bazată pe statut”, au spus avocații prințului într-o petiție prin care solicită curții respingerea cazului, citând alte cazuri în care Statele Unite au recunoscut imunitatea unui șef de stat străin. În vizita efectuată în Arabia Saudită, Joe Biden i-a spus prințului Mohammed că îl consideră responsabil pentru uciderea lui Khashoggi. El a adăugat că prințul Mohammed a negat atunci implicarea, și a afirmat că cei implicați au fost trași la răspundere.

Ministrul saudit al energiei a denunţat marţi, 25 octombrie, că deblocarea rezervelor petroliere de urgenţă de către SUA are ca scop „manipularea pieţelor”, într-un moment în care Riadul şi partenerul său american au tensiuni din cauza preţului la aurul negru.
Această diatribă intervine la o săptămână după ce preşedintele Joe Biden a anunţat că SUA vor continua să recurgă la rezervele lor strategice într-o încercare de a stabiliza preţul la pompă.

„Oamenii îşi epuizează stocurile de urgenţă, le epuizează, le folosesc ca mecanism destinat să manipuleze pieţele, în timp ce obiectivul lor de bază este de a atenua deficitul de aprovizionare”, a declarat prinţul Abdelaziz ben Salmane, ministrul saudit al Eergiei, fără să numească SUA.

„Este de datoria mea să fac ca lumea să înţeleagă că pierderea stocurilor de urgenţă ar putea deveni dureroasă lunile viitoare”, a afirmat el într-o conferinţă economică la Riad.

Anunţul lui Joe Biden de a lua 15 milioane de barili suplimentar din rezervele strategice face parte dintr-un program de eliberare a unui total de 180 de milioane de barili din rezervele strategice pentru a face faţă exploziei preţurilor legată de invazia rusă în Ucraina. SUA acuză Arabia Saudită că face jocul Rusiei Acest anunţ intervine la două săptămâni după decizia ţărilor exportatoare de petrol, cu Arabia Saudită şi Rusia în frunte, de a-şi reduce cotele de producţie pentru a susţine preţurile, ceea ce a provocat iritare la Washington.

Administraţia americană l-a acuzat pe partenerul său saudit că face jocul Rusiei, care încearcă să-şi finanţeze războiul împotriva Ucrainei. Riadul a negat, asigurând că poziţia sa se bazează doar pe considerente economice. După o creştere spectaculoasă la începutul războiului, depăşind pragul simbolic de 100 de dolari pe baril, preţul la petrol a scăzut în ultimele luni, chiar dacă rămâne ridicat.

#teapa #Arabia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.