Igor Grosu declară război grupurilor criminale: Au concrescut cu politicul și au furat un miliard de dolari

Grupuri criminale organizate în politicul moldovenesc au apărut după anul 2000. Au concrescut cu politicul și s-au transformat în grupuri criminale organizate care a dus la furtul miliardului. S-a ajuns la faptul că unul muncea și restul de odihneau. Aceste grupuri criminale au dus la destructurarea instituțiilor stratului care nu au fost capabile să reacționeze la timp, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu în debutul ședinței Parlamentului.

„Faptul că SUA au sancționat mai multe persoane din Republica Moldova arată de fapt că o bandă de criminali a torturat cetățenii a furat și și-au tras un partid și și-au găsit și un aliat care în prezent e în Parlamentul țării. Asemenea partide nu-și au locul în politicul moldovenesc, în condițiile în care sunt implicate în acțiuni de destabilizare a țării”, a punctat Grosu.

Potrivit președintelui Parlamentului, s-a ajuns la faptul ca hoții să se fure între hoți.

„Procuratura a confiscat 3,5 mil. de lei de la organizatorii protestelor, dar hoțul principal declară că au fost 5 mil. de lei. Dle Carp vă rog să interveniți în legislație pentru înăsprirea sancțiunilor. Nu o să dăm voie nimănui să destabilizeze țara în timp ce un bandit vrea acest lucru. Lucrurile sunt ireversibile cine are de stat la pușcărie o să stea. Bani care îi au ei acuma nu îi ajută la nimic”, s-a revoltat Grosu.

Ieri, 26 octombrie, SUA au impus sancțiuni pentru 21 de persoane care intervenit în procesele interne ale Republicii Moldova, inclusiv au fost sancționați și oligarhul Vlad Plahotniuc și Ilan Șor.

#grupuri #politic #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.