Credit Suisse îşi planifică renaşterea din cenuşă: Banca vrea să strângă 4 miliarde de dolari pentru reparații

Credit Suisse Group AG a luat cele mai drastice măsuri de până acum pentru a repara banca, dezvăluind un plan de restructurare care va presupune o majorare de capital de mai multe miliarde de dolari, o reducere drastică de personal şi divizarea băncii de investiţii, a raportat Bloomberg.

Banca intenţionează să strângă 4 miliarde de franci (4,1 miliarde de dolari) printr-o emisiune de drepturi şi prin vânzarea de acţiuni către investitori, inclusiv către Saudi National Bank, au anunţat joi oficialii băncii. În mod efectiv, planul în cauză va desfiinţa banca de investiţii, separând activităţile de consultanţă şi de pieţe de capital şi vânzând majoritatea activităţilor SPG către Apollo Global Management Inc. şi Pacific Investment Management Co.

Revizuirea reprezintă o încercare urgentă de a restabili credibilitatea Credit Suisse după ce o succesiune de pierderi şi erori de management i-au şifoniat reputaţia în lume. Directorul general Ulrich Koerner şi preşedintele Axel Lehmann, aduşi în calitate de manageri de criză, se confruntă acum cu sarcina de a executa cea mai mare reformă din istoria recentă a băncii, încercând în acelaşi timp să protejeze unitatea de gestionare a averilor.

„Noul Credit Suisse va fi cu siguranţă profitabil începând din 2024”, a declarat Koerner într-un interviu susţinut de Bloomberg Television. „Nu vrem să promitem prea mult şi să livrăm prea puţin, ci vrem să facem invers”.

Directorii băncii au vrut să evite o majorare de capital, având în vedere că acţiunile se tranzacţionau aproape de minimele record, dar în contextul ieşirii clienţilor din domeniul gestionării de avere, au decis în cele din urmă să majoreze capitalul pentru a contribui la consolidarea finanţelor sale. Banca a înregistrat o pierdere netă de 4,03 miliarde de franci în trimestrul al treilea şi a declarat că se aşteaptă la o pierdere şi în trimestrul al patrulea.

Printre cele mai mari schimbări care vor avea loc la banca de investiţii se numără plecarea şefului acesteia, Christian Meissner, şi renaşterea brandului First Boston.

Obiectivul principal al Credit Suisse în ceea ce priveşte banca de investiţii este reducerea activelor ponderate în funcţie de risc. Aceasta plasează activităţile europene de creditare şi pieţele de capital în „unitatea de eliberare de capital”, creată pentru a găzdui activele pe care banca intenţionează să le lichideze.

Restructurarea are loc în contextul în care rezultatele celui de-al treilea trimestru au scos în evidenţă provocările viitoare ale Credit Suisse. Banca a înregistrat o pierdere trimestrială de peste 4 miliarde de dolari, inclusiv o depreciere de 3,7 miliarde de franci a activelor de impozitare legate de reorganizare. Restructurarea va costa încă 2,9 miliarde de franci până în 2024.

#Credit Suisse #reconstructie #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.