Școala lui Kanye West, care percepe o taxă de 15.000 de euro pe an, s-a închis brusc

Donda Academy, controversata școală privată fondată de Kanye West la începutul acestui an, s-a închis brusc, scrie presa internațională.

Închiderea aparent bruscă vine pe fondul consecințelor continue din recentele comentarii antisemite ale lui West, care în această săptămână au determinat Adidas să înceteze parteneriatul cu rapperul devenit om de afaceri.

Hollywood Unlocked a declarat că a primit un e-mail trimis părinților studenților Academiei Donda, în care se spunea că „la discreția fondatorului nostru, Academia Donda se va închide imediat pentru restul anului școlar 2022-2023”. The Times of London a spus că e-mailul a fost trimis de directorul școlii, Jason Angell. Capturile de ecran ale e-mailului au circulat și online.

West a părut să confirme vestea într-o postare pe Instagram, ștearsă de atunci, adresată lui Jason Lee, CEO al Hollywood Unlocked, care a fost primul care a raportat pe e-mail, scrie Business Insider.

„Iată influența pe care o cauți”, a spus West în postarea ștearsă. „Școala mea este închisă”.

Potrivit Hollywood Unlocked, Angell spune în e-mailul său că școala intenționează să se redeschidă în septembrie 2023, adăugând că „avem încredere că cercetătorii noștri vor continua să avanseze ca inovatori creativi, influenți și lideri academicieni ai următoarei generații”.

Academia Donda, o școală neacreditată, cere părinților să semneze acorduri de nedezvăluire înainte ca elevii să se alăture, a raportat Rolling Stone. Are aproximativ 100 de studenți, dintre care jumătate beneficiază de burse finanțate de West și prietenii săi.

Elevii de la școala de 15.000 de dolari pe an poartă uniforme realizate de Balenciaga și brandul propriu al rapperului, Yeezy.

Echipa sa de baschet, care a recrutat câțiva dintre cei mai buni jucători de liceu din SUA, a purtat și uniforme de designer. TMZ a raportat miercuri că echipa a fost exclusă dintr-un turneu prestigios din cauza comentariilor fondatorului său.

#Kanye West #scoala privata #taxa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.