Republica Moldova, la mila lui Putin! Rachetele Moscovei ar putea lăsa Moldova în beznă

Cel mai sumbru scenariu ar fi ca Federația Rusă să bombardeze liniile electrice care asigură interconectarea Republicii Moldova cu Ucraina, potrivit declarației ministerului Infrastructurii, Andrei Spînu.

„Unul dintre scenarii este că Gazprom nu mai livrează gaz Republicii Moldova deloc, asta înseamnă că MGRES nu va produce deloc energie pentru malul drept. În condițiile în care infrastructura energetică din Ucraina este bombardată și ucrainenii au interzis exporturile, singurul lucru care ne rămâne este piața internă și importurile din România și UE. Piața internă este sub 10%, odată ce va începe sezonul de încălzire va crește, pentru că Termoelectrica și CET-Nord vor produce mai mult, dar oricum nu este suficient. La moment, analizăm planul de deconectare targetată, doar atât cât este nevoie, fără să ajungem la deconectări masive”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit vicepremierului, vor fi selectate localitățile unde impactul deconectărilor nu va fi unul foarte mare, localități care nu dispun de instituții sociale importante. Municipiile Chișinău și Bălți ar putea fi scutite de deconectări. Totuși, dacă Rusia va bombarda liniile electrice de interconectare cu Ucraina, toată țara va rămâne în beznă.

„Scenariul deconectărilor masive este un scenariu care ar putea avea loc. Se vor deconecta pe o oră 20 de localități, apoi următoarele și tot așa, pe rând. S-ar putea ca în toate localitățile să fie deconectări, în afară de centrele mari care au spitale și care nu pot fi deconectate. Cel mai sumbru scenariu ar fi ca Federația Rusă să bombardeze liniile de conectare a Republicii Moldova cu Ucraina, ca tehnic să nu putem importa energie. Într-un astfel de scenariu s-ar putea ca și Chișinăul să fie deconectat pe sectoare, în suburbii, pentru că nu va exista o altă soluție”, a mai spus vicepremierul Andrei Spînu.

Republica Moldova se confrunt o criză energetică fără precedent, după ce Centrala de la Cuciurgan a redus livrările de energie electrică malului drept. Motivul invocat este diminuarea livrărilor de gaz de către Gazprom cu 30%.

În prezent, Republica Moldova achiziționează 30% din necesarul de curent din România la un preț de 90 euro MW/h, 50% este acoperit de Centrala de la Cuciurgan, iar 10% din producția internă de le CET-uri.

#retea #Energie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul energetic rus Lukoil a anunțat că își va vinde activele internaționale, după ce Statele Unite au introdus sancțiuni dure împotriva companiei și a subsidiarelor sale, în cadrul unui nou pachet menit să forțeze Kremlinul să oprească războiul din Ucraina.

Potrivit unui comunicat oficial emis luni seara, compania cu sediul la Moscova a precizat că a început deja să caute cumpărători pentru operațiunile sale din afara Rusiei. Decizia a fost luată „din cauza introducerii unor măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către anumite state”, a declarat Lukoil, confirmând „intenția de a vinde activele internaționale”.

Un fost director Lukoil, citat de Politico sub anonimat, a estimat că veniturile și profiturile grupului ar putea scădea cu aproximativ 30%, întrucât va fi nevoit să vândă trei rafinării și aproape jumătate din cele circa 5.000 de stații de alimentare din afara Rusiei. „Lukoil este terminată”, a spus sursa.

Sancțiunile au fost anunțate la doar câteva zile după ce administrația Trump a inclus pe lista neagră Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere rusești. „Dat fiind refuzul lui [Vladimir] Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria SUA sancționează cele două companii care alimentează mașina de război a Kremlinului”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, îndemnând aliații americani să adopte aceleași măsuri.

Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al SUA a stabilit termenul de 21 noiembrie pentru ca Lukoil să își închidă activitățile din străinătate, sub amenințarea unor penalități severe. Compania a anunțat că va respecta cerințele și va solicita o eventuală prelungire pentru a facilita procesul de vânzare.

Restricțiile impun ca Lukoil și Rosneft să vândă operațiunile europene și să oprească livrările de petrol către cumpărătorii de pe continent, orice tranzacție cu aceste companii putând atrage sancțiuni. Cele două entități controlează circa două treimi din cele 4,4 milioane de barili de țiței exportate zilnic de Rusia.

Deși măsurile au fost salutate de majoritatea statelor europene, Ungaria a cerut excepții temporare, premierul Viktor Orbán urmând să viziteze săptămâna viitoare SUA pentru a negocia posibilitatea continuării plăților către Moscova pentru importurile de petrol.