Procuratura și SIS-ul, cu tunurile pe spionii ruși care se implică în politica moldovenească

Procuratura Generală în comun cu Serviciul Informații și Securitate vor iniția investigații pe unele fapte reflectate în presă, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.

Procuratura Generală informează, că în spațiul mediatic, au apărut publicații privind pretinsul suport ilegal al unor partide politice de către Federația Rusă, în scopul satisfacerii unor interese politice ale autorităților ruse.

Mai exact, este vorba de pretinse canalizări ale unor sume semnificative de bani, oferite de către FSB-ul rusesc, în scopul susținerii unor politicieni moldoveni și crearea unui parteneriat, pentru răsturnarea regimului pro-occidental și reorientarea Republicii Moldova spre Federația Rusă. În publicație se enumeră diverse instrumente, printre ele fiind transferarea unor posturi de televiziune pro-ruse, în scopul promovării agendei Moscovei, trimiterea unor echipe de strategi politici ai FSB-ului pentru consilierea unor partide politice.

Cu referire la informațiile nominalizate, Procuratura Generală, în comun cu Serviciul de Informații și Securitate vor investiga faptele expuse în postările respective, și vor adopta decizii prompte, corespunzătoare rezultatelor cercetării.

Rise Moldova a scris că agenții serviciului rus FSB (ex-KGB) au sprijinit cu bani, logistică și strategii campaniile electorale ale unor vectori pro-ruși din Republica Moldova, printre care și primarul din Chișinău Ion Ceban și fostul președinte Igor Dodon.

Procuratura Generală, în comun cu Serviciul de Informații și Securitate vor investiga faptele expuse în postările respective, și vor adopta decizii prompte, corespunzătoare rezultatelor cercetării, se arată în comunicatul citat de Radio Chișinău.

Jurnaliștii de la Rise Moldova au publicat luni, în cooperare cu Centrul „Dosare”, o serie de date suplimentare, inclusiv fotografii, privind ofițerii din Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, aflați la conducerea operațiunilor speciale ale Kremlinului în Moldova și au relatat din ce se compune influența serviciilor speciale rusești asupra politicienilor moldoveni.

Rise arată că ofițeri FSB și alte personaje apropiate de serviciile ruse au participat activ la campania electorală din 2019 a lui Ion Ceban, primarul Chișinăului. Reamintim că Ion Ceban este sprijinit de unele primării și consilii județene din România, inclusiv Consiliul Județean Buzău.

În 27 octombrie, un document oficial al Departamentului de Stat al SUA a arătat că partidul lansat de Ion Ceban, „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), ar fi finanțat din surse de la Moscova. Afirmația apare în documentul privind sancțiunile aplicate de SUA pentru 21 de persoane și entități din Republica Moldova, printre care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc.

#FSB #procuratura #SIS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.