Republica Moldova șchiopătează în topul economiilor inovatoare din lume

Republica Moldova se află pe locul 56 în clasamentul celor mai inovatoare ţări din lume, arată Global Innovation Index.

Spre comparaţie, Cehia stă cel mai bine dintre statele din Europa Centrală şi de Est, pe locul 30, urmată de Ungaria (34) şi Bulgaria (35) și Turcia (37 și pentru prima dată în Top 40). Polonia se află pe locul 38, iar Grecia pe locul 44.

În lumea, Vietnam este pe locul (48) și Chile (50). Republica Moldova este devansată de Serbia (55), Moldova (56) și urmată de Ucraina (57). Ucraina.

Pe primele poziții în Europa este Olanda (5), Germania (8), Austria (17), Estonia (18), Luxembourg (19), Malta (21), Italy (28) și Spainia (29). Pe prima poziție s-a situat Elveția, care are cele mai performante instituții din regiune (a doua la nivel mondial) și este lider regional și global în inovații, ocupând locul 1 atât în cunoaștere, cât și în tehnologie.

Topul a fost realizat prin evaluarea capacității de inovare unei economii la șapte capitole. Printre indicatorii luați în calcul pentru alcătuirea indicelui inovării se numără: articole științifice publicate, adopția tehnologiei, alocări bugetare pentru sectorul de cercetare-dezvoltare, productivitatea muncii, depunerea de brevete internaționale și tranzacțiile de tip venture capital, pondere în PIB a cheltuielilor pentru educație, testele PISA.

#inovatie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.