Toyota a raportat o scădere a profitului în trimestrul trei. Cât a pierdut producătorul auto

Toyota a raportat marţi o scădere a profitului în trimestrul trei din 2022 mai accentuată decât estimau analiştii, şi a redus ţinta sa anuală de producţie. Grupul nipon se confruntă cu majorarea costurilor cu materialele şi deficitul persistent de semiconductori, transmite Reuters.

Cel mai mare producător auto după vânzări a avertizat că este dificil de previzionat viitoarea evoluţie, după ce a raportat al patrulea declin trimestrial al profitului, subliniind că afacerea se confruntă cu dificultăţi majore.

În timpul pandemiei, Toyota s-a descurcat mai bine decât alte companii auto cu gestionarea lanţurilor de aprovizionare, dar anul acesta este afectată sever de deficitul de semiconductori, ceea ce a dus la reduceri repetate ale ţintei de producţie.

Profitul operaţional în trimestrul trei din 2022 a scăzut la 562,7 miliarde de yeni (3,79 miliarde de dolari), în timp ce analiştii estimau 772,2 miliarde de yeni, scrie Agerpres.

În perioada iulie-septembrie 2022, producţia s-a redresat cu 30%, dar compania a avertizat că deficitul de semiconductori şi alte componente continuă să afecteze producţia în următoarele luni.

Toyota se aşteaptă acum să producă 9,2 milioane vehicule în acest an fiscal, după ce anterior previzionase 9,7 milioane vehicule, dar totuşi nivelul de anul trecut, de aproximativ 8,6 milioane unităţi.

Toyota şi-a menţinut estimarea conservatoare privind rezultatele anuale, ce vizează un profit operaţional de 2.400 miliarde de yeni, sub previziunile analiştilor, de 3.000 miliarde de yeni.

#toyota #producator auto #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.