Separatiștii din stânga Nistrului au furat locomotive și vagoane de milioane de la CFM

Regimul de la Tiraspol a confiscat locomotive și vagoane în sumă de 173 milioane de lei, potrivit unui document al CFM intrat în posesia portalului zonadesecuritate.md.

În 2021, Parlamentul Republicii Moldova a inițiat o comisie de anchetă privind modul de gestionare a Căii Ferate în care s-a făcut o revizuire a patrimoniului feroviar național din care face parte și cel din regiunea transnistreană.

Comisia a stabilit că în regiune au rămas 13 locomotive, iar pe lângă asta în partea stângă a Nistrului au rămas stocuri în valoare de 42,2 milioane de lei (p. 14 din raport.), iar active circulante au rămas în valoare de 46,862 milioane de lei.

Întreprinderea de stat Calea Ferată a Moldovei ce a administrat toată infrastructura feroviară din regiune timp de 12 ani după conflict. Astfel, tranzitul feroviar, exportul și import prin regiune erau controlate în totalmente de Chișinău. Totul până în 2004. În urma tensiunilor din vara acelui an, când, pe fonul vandalizărilor şcolilor româneşti din regiune, a fost blocată şi calea ferată ce unea nordul şi sudul Republicii Moldova. Acele evenimente au stat la baza creării ilegale a unei întreprinderi clonă a Căii Ferate din Moldova ce absorbit tot patrimoniul deținut în regiune.

În prezent regiunea din stânga Nistrului este izolată. Împinse de război, autoritățile ucrainene se decid să rupă orice legătură cu regiunea separatistă susținută de Federația Rusă și aruncă în aer podul feroviar care leagă regiunea transnistreană a R. Moldova de Ucraina, făcând imposibilă circuitul de mărfuri prin regiune. La cinci luni de la distrugerea podului feroviar a fost repus în funcțiune segmentul de cale ferată Basarabeasca – Beryzino, regiunea Odesa.

#locomotive #milioane #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.