Băncile care au finanţat achiziţia Twitter a lui Elon Musk s-au îngropat în datorii de 13 miliarde dolari

Băncile care i-au împrumutat 12,7 miliarde de dolari lui Elon Musk pentru preluarea Twitter, în valoare de 44 de miliarde de dolari, se pregătesc să reţină datoria până la începutul anului viitor, în timp ce aşteaptă ca miliardarul să prezinte un plan de afaceri mai clar pe care să îl poată comercializa investitorilor, potrivit a trei persoane care au cunoştinţă de aceste planuri, scrie Financial Times.

Cu excepţia unei creşteri neaşteptate a pieţelor de credit în acest an, grupul de creditori, condus de Morgan Stanley, Bank of America şi Barclays, a recunoscut că vor rămâne blocaţi să deţină datoria în contabilitate vreme de mai multe luni şi probabil că vor ajunge să suporte pierderi uriaşe din pachetul de finanţare.

În ultimele săptămâni, băncile au purtat scurte discuţii cu mai mulţi investitori, în timp ce încearcă să evalueze cererea pentru datorie şi reducerile pe care în cele din urmă vor trebui să le ofere pentru a o descărca. Conversaţiile au fost informale şi unii investitori au spus că li s-a dat impresia că tranzacţia nu va ajunge rapid pe piaţă.

Se pariază că va fi mai uşor să se apeleze la creditori după ce Musk va prezenta o strategie clară pentru Twitter, inclusiv dimensiunea reducerilor de costuri şi estimări pentru performanţa financiară a companiei în 2023 şi 2024.

Preluarea Twitter de către Musk, în valoare de 44 de miliarde de dolari, s-a încheiat joi, băncile fiind nevoite să-şi ridice ele însele cele 12,7 miliarde de dolari – cu 200 de milioane de dolari mai mult decât cele 12,5 miliarde de dolari pe care au convenit să le împrumute în aprilie.

Grupul de bănci, care include şi MUFG, BNP Paribas, Mizuho şi Société Générale, nu a încercat să vândă datoria investitorilor instituţionali înainte de încheierea tranzacţiei, aşa cum este obişnuit, având în vedere disputele legale dintre Musk şi Twitter. Ei se confruntă acum cu una dintre cele mai mari finanţări puse vreodată în stand-by.

Musk a preluat conducerea companiei după ce l-a concediat pe directorul executiv Parag Agrawal şi a ordonat personalului să lucreze non-stop pentru a explora implementarea taxelor lunare pentru conturile Twitter verificate.

„Cred că Twitter are mult potenţial”, a spus un cumpărător de datorii. „În cazul Twitter şi Elon Musk, există lucruri materiale pe care le poate face pentru a schimba afacerea.”

Bancherii Twitter speră că o perioadă de stabilitate a pieţei ar putea atenua pierderile din pachetul de finanţare care s-ar putea întinde la 1 miliard de dolari. Dacă pieţele ar deveni mult mai ospitaliere, ar putea alege să încerce să descarce rapid datoria.

#bănci #Investiții #Elon Musk #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.