Băncile care au finanţat achiziţia Twitter a lui Elon Musk s-au îngropat în datorii de 13 miliarde dolari

Băncile care i-au împrumutat 12,7 miliarde de dolari lui Elon Musk pentru preluarea Twitter, în valoare de 44 de miliarde de dolari, se pregătesc să reţină datoria până la începutul anului viitor, în timp ce aşteaptă ca miliardarul să prezinte un plan de afaceri mai clar pe care să îl poată comercializa investitorilor, potrivit a trei persoane care au cunoştinţă de aceste planuri, scrie Financial Times.

Cu excepţia unei creşteri neaşteptate a pieţelor de credit în acest an, grupul de creditori, condus de Morgan Stanley, Bank of America şi Barclays, a recunoscut că vor rămâne blocaţi să deţină datoria în contabilitate vreme de mai multe luni şi probabil că vor ajunge să suporte pierderi uriaşe din pachetul de finanţare.

În ultimele săptămâni, băncile au purtat scurte discuţii cu mai mulţi investitori, în timp ce încearcă să evalueze cererea pentru datorie şi reducerile pe care în cele din urmă vor trebui să le ofere pentru a o descărca. Conversaţiile au fost informale şi unii investitori au spus că li s-a dat impresia că tranzacţia nu va ajunge rapid pe piaţă.

Se pariază că va fi mai uşor să se apeleze la creditori după ce Musk va prezenta o strategie clară pentru Twitter, inclusiv dimensiunea reducerilor de costuri şi estimări pentru performanţa financiară a companiei în 2023 şi 2024.

Preluarea Twitter de către Musk, în valoare de 44 de miliarde de dolari, s-a încheiat joi, băncile fiind nevoite să-şi ridice ele însele cele 12,7 miliarde de dolari – cu 200 de milioane de dolari mai mult decât cele 12,5 miliarde de dolari pe care au convenit să le împrumute în aprilie.

Grupul de bănci, care include şi MUFG, BNP Paribas, Mizuho şi Société Générale, nu a încercat să vândă datoria investitorilor instituţionali înainte de încheierea tranzacţiei, aşa cum este obişnuit, având în vedere disputele legale dintre Musk şi Twitter. Ei se confruntă acum cu una dintre cele mai mari finanţări puse vreodată în stand-by.

Musk a preluat conducerea companiei după ce l-a concediat pe directorul executiv Parag Agrawal şi a ordonat personalului să lucreze non-stop pentru a explora implementarea taxelor lunare pentru conturile Twitter verificate.

„Cred că Twitter are mult potenţial”, a spus un cumpărător de datorii. „În cazul Twitter şi Elon Musk, există lucruri materiale pe care le poate face pentru a schimba afacerea.”

Bancherii Twitter speră că o perioadă de stabilitate a pieţei ar putea atenua pierderile din pachetul de finanţare care s-ar putea întinde la 1 miliard de dolari. Dacă pieţele ar deveni mult mai ospitaliere, ar putea alege să încerce să descarce rapid datoria.

#bănci #Investiții #Elon Musk #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.