Țara care va cere refugiaților ucraineni să achite o parte din costurile de întreținere începând cu 2023

Ucrainenii care stau în adăposturile din Polonia vor plăti începând cu 2023 FOTO Hepta

Ministerul de Interne din Polonia a anunţat miercuri, 2 noiembrie, că, începând de anul viitor, refugiaţii ucraineni care trăiesc în centrele de primire din această ţară vor trebui să înceapă să achite o parte din costurile întreţinerii lor, transmite EFE.

Excepţii de la această regulă se aplică minorilor, femeilor însărcinate, pensionarilor şi persoanelor fără venituri.

Începând din 1 februarie 2023, ucrainenii care rămân în Polonia mai mult de 120 de zile vor trebui să plătească iniţial 50% din costurile întreţinerii, ajungând până la un maximum de 9 euro pe zi. De la 1 mai 2023, refugiaţii care se află de mai bine de 180 de zile în Polonia vor acoperi 75% din costurile şederii lor, cu un maximum de 13 euro pe zi.

În medie, cheltuielile cu cazarea şi hrănirea refugiaţilor sunt de circa 15,5 euro pe zi de persoană, a declarat miercuri şeful departamentului de gestionare a crizelor, din cadrul primăriei oraşului Kalisz (centru), într-un interviu radiofonic.

La rândul său, într-un interviu televizat, viceministrul de interne Pawel Bossernaker a justificat

#refugiati #polonia #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.