Germania își va activa scutul tarifar împotriva creșterii prețurilor la energie

Ajutorul masiv promis de Olaf Scholz pentru întreprinderile și gospodăriile germane este pe drumul cel bun: scutul prețurilor la energie va intra în vigoare la începutul anului 2023 pentru a combate inflația, în ciuda criticilor din partea europenilor, scrie AFP.
„Este important pentru noi toți să găsim modalități de a-i ușura pe cetățeni (…) companiile mici și mari, astfel încât să trecem împreună prin această perioadă”, a subliniat cancelarul german după consultările cu liderii regionali.
Plafonarea prețurilor la gaze și electricitate a fost concepută „pentru ca cetățenii să nu se teamă de facturile lor”, în condițiile în care inflația depășește 10% în țară.
Această măsură este partea principală a sprijinului financiar de 200 de miliarde de euro prezentat în septembrie, care a iritat mai mulți parteneri europeni ai Germaniei, care au fost criticați pentru că au acționat singuri.

Berlinul, la rândul său, insistă că aceste măsuri sunt proporționale cu alte planuri de ajutor adoptate în Europa, în special în Franța.

Prețul gazului, înghețat de la 1 ianuarie
Potrivit foii de parcurs prezentate miercuri, prețul gazelor va fi înghețat de la „1 ianuarie” pentru circa 25.000 de companii mari, aproape 2.000 de spitale și toate școlile, apoi de la „1 martie” pentru gospodării și IMM-uri. De asemenea, „se are în vedere” plata retroactivă a facturilor din februarie.

Guvernul va subvenționa 80% din consumul casnic. Dincolo de acest volum, persoanele fizice vor plăti prețul de piață pentru gaz.
Plafonul este stabilit să dureze până în aprilie 2024.

În ceea ce privește energia electrică, mecanismul de plafonare va intra în vigoare la „1 ianuarie”, la „40 de cenți pe kilowatt-oră” pentru gospodării și 13 cenți pentru companiile mari.

Germania, cea mai mare economie a Europei, a fost afectată puternic de creșterea prețurilor la energie care a afectat continentul de la războiul din Ucraina. Germania era foarte dependentă de livrările de gaz rusesc, care au fost reduse drastic.
Industria, motorul economiei germane, a cerut ajutor de luni de zile, afirmând că existența a mii de companii este amenințată în această țară, care se îndreaptă spre recesiune.

Unele companii spun că au îndoieli cu privire la viitorul lor în această țară, cum ar fi liderul industriei chimice BASF, care dorește să își reducă „permanent” capacitățile din Europa, în special la emblematicul său sit din Ludwigshafen (vest).

Siderurgistul Arcelor Mittal și-a închis parțial uzina din Hamburg și a pus majoritatea angajaților săi din țară în regim de lucru cu program redus.

#aderare UE #plafonare #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, a făcut anunțul oficial, în carul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, că Universitatea de Stat din Moldova și UTM urmează să se unească sub un singur nume nou. Această mișcare reprezintă un pas semnificativ în consolidarea și modernizarea învățământului superior din Republica Moldova.

Fuzionarea celor două instituții de învățământ superior vine în contextul unei inițiative menite să optimizeze resursele și să sporească calitatea educației superioare în țară. Prin unirea lor, se va crea o instituție academică mai puternică și mai competitivă, capabilă să ofere programe educaționale diversificate și de înaltă calitate.

Noul nume al instituției rezultate din fuziunea dintre USM și UTM va fi Universitatea din Chișinău. Această schimbare va reflecta identitatea și misiunea noii entități academice, care va servi comunitatea academică și societatea în ansamblu într-un mod mai eficient și mai eficace.

„De câțiva ani, analizăm constant clasamentele internaționale și, din păcate, nu am reușit să ne includem în aceste topuri”, a declarat Bostan. „De exemplu, în timp ce în trecut Times Higher Education enumera aproximativ 600 de universități, astăzi lista depășește 2003, iar noi încă nu am reușit să ne poziționăm în acest clasament”, declara săptămâna trecută, la consiliul rectorilor, Viorel Bostan.

Bostan a subliniat importanța atragerii studenților internaționali pentru a consolida universitățile din Moldova, dar a evidențiat și nevoia de resurse și capacități pentru a realiza acest lucru. În acest context, el a propus inițierea unui proces de fuziune între Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat din Moldova, nu prin absorbție, ci printr-o colaborare între două instituții care au o istorie comună de colaborare.