WhatsApp lansează o nouă funcţie destinată grupurilor mari

WhatsApp lansează joi, în mod oficial, Communities, o nouă funcţie cu grupuri mai mari de discuţii şi mai structurate, care a intrat în teste la începutul acestui an.

Concepută pentru a ajuta organizaţiile, cluburile, şcolile şi alte grupuri private să comunice mai bine şi să rămână organizate, Communities aduce o serie de noi caracteristici, inclusiv control administrativ, suport pentru subgrupuri şi grupuri de anunţuri, apeluri vocale şi video de 32 de persoane, partajare de fişiere mai mare, reacţii emoji şi sondaje.

Comunităţile în sine pot suporta grupuri de până la 1.024 de utilizatori şi oferă criptare end-to-end, conform techcrunch.com.

Unele dintre funcţii, cum ar fi reacţiile emoji, partajarea de fişiere de mari dimensiuni (până la 2GB) şi posibilitatea ca administratorii să şteargă mesaje au ajuns deja pe platforma WhatsApp înainte de lansarea de joi.

Noua caracteristică ar putea iniţial să fie comparată cu Facebook Groups, deoarece ambele suportă subgrupurile, partajarea fişierelor şi multe altele. Dar, în timp ce grupurile Facebook sunt adesea folosite de străini deconectaţi care împărtăşesc un interes comun, comunităţile WhatsApp sunt menite să fie folosite de membri care pot fi deja conectaţi în lumea reală.

Spre deosebire de Facebook, WhatsApp se bazează pe numere de telefon, ceea ce înseamnă că persoanele care se alătură acestor grupuri de discuţii au deja o anumită familiaritate unele cu altele, deoarece este posibil să fi făcut schimb de numere de telefon sau cel puţin să-şi fi împărtăşit numărul cu un administrator de grup. Cu toate acestea, numerele de telefon vor fi ascunse de întreaga comunitate şi vor fi vizibile doar pentru administratori. De exemplu, este posibil ca un utilizator să nu cunoască personal fiecare părinte din echipa sportivă a copilului, dar probabil se simte confortabil să interacţioneze cu ei într-un grup privat care poate exista ca subgrup al întregii comunităţi a şcolii.

În plus, spre deosebire de grupurile Facebook care pot fi descoperite pe platformă, comunităţile WhatsApp sunt ascunse. Nu va fi disponibilă o funcţie de căutare şi descoperire – trebuie să fiţi invitat să vă alăturaţi.

La lansare, administratorii grupurilor de chat existente vor putea să îşi transforme grupul în Comunităţi, dacă preferă, sau pot opta pentru a reface grupul ca o Comunitate de la zero. Administratorii au, de asemenea, puterea de a adăuga membri în grupuri sau pot trimite invitaţii care să permită altor persoane să devină membri ai Comunităţii.

#grupuri mari #functie #Whatsapp

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.