S-a pus cruce pe stația Back-to-Back de la Vulcănești de milioane de euro. Ministerul lui Spînu: Nu mai este fezabilă

Construcția stației back-to-back de la Vulcănești de 600 MW, nu mai este justificată tehnic și economic, se arată într-un comunicat al Ministerului Infrastructurii.

Aceasta este concluzia unui studiu al Băncii Mondiale, prezentat astăzi în cadrul unei mese rotunde, la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltări Regionale.

Studiul evaluează fezabilitatea tehnică și economică a investiției în construcția stației back-to-back (BtB) de la Vulcănești de 600 MW, în condițiile în care beneficiul major al acesteia, de integrare în piața europeană unică de energie electrică, a dispărut, odată cu sincronizarea în regim de urgență, a sistemelor electroenergetice ale Ucrainei și Moldovei, cu Sistemul de Energie Continental European ENTSO-E.

Secretarul de stat în domeniul energetic, Constantin Borosan, a subliniat că circumstanțele create la nivel regional, au accelerat sincronizarea la sistemul energetic european și, în acest context, era necesar să fie identificată o alternativă tehnică pentru stația back-to-back de la Vulcănești, construcția căreia nu mai este justificată economic. „Acest lucru ne va permite realocarea investiției pentru realizarea altor proiecte importante de securitate energetică”, a accentuat Constantin Borosan.

#statue #vulcanesti #sincronizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.