Duşuri de două minute, vapoare-cisternă pline de GNL în porturi, stocuri de lemne de foc: Europa se pregăteşte de iarnă

O flotilă de nave transportatoare de GNL stă parcată în apropierea coastei Spaniei, aşteptând să-şi descarce încărcătura preţioasă pentru reţeaua energetică a Europei. În Finlanda, guvernul îndeamnă prietenii şi familiile să facă saună împreună pentru a economisi energie.

Ambele eforturi sunt emblematice pentru măsurile pe care Europa le ia pentru a-şi creşte aprovizionarea cu energie şi a conserva combustibilii înaintea unei ierni fără gaze ruseşti, scrie The New York Times.

Depozitele subterane din întreaga Europă sunt umplute cu stocuri de urgenţă de gaze, centralele nucleare din Germania vor funcţiona în continuare. Din Franţa până în Suedia, termostatele sunt fixate la doar 19 grade Celsius. Slovacia îndeamnă oamenii să-şi limiteze duşurile la două minute.

Astfel de eforturi au drept obiectiv reducerea dependenţei de energia rusească şi includ construirea de noi conducte, operaţiuni de foraj pentru gaze pe plan local şi construirea de noi platforme pentru primirea de gaze din destinaţii îndepărtate. Deşi cota surselor de energie regenerabilă din Europa este în creştere, gazele naturale sunt în continuare de bază pentru majoritatea locuinţelor şi companiilor, astfel că o aprovizionare constantă este vitală.

Campanii de conştientizare sunt în desfăşurare în întreaga Europă pentru a încuraja gospodăriile şi companiile să economisească energie.

Consumul de energie a scăzut în septembrie în mai multe ţări, deşi este dificil de determinat dacă cauza este legată de vremea bună, preţurile ridicate sau eforturi voluntare de conservare. Există însă semne că firmele, organizaţiile şi publicul sunt receptive.

În Suedia, de exemplu, dioceza Lund a anunţat că intenţionează să închidă parţial sau complet 150 din 540 de biserici în iarnă pentru conservarea energiei.

Germania şi Franţa au emis ample îndrumări, cum ar fi reducerea încălzirii în toate locuinţele, clădirile publice şi ale companiilor, utilizarea electrocasnicelor în afara orelor de vârf şi scoaterea din priză a dispozitivelor electronice atunci când nu sunt folosite.

Potrivit Reuters, industria germană şi-a redus consumul de gaze cu aproape o cincime luna trecută. Pentru a face faţă costurilor ridicate, operatorii industriali şi-au crescut preţurile, au trecut la combustibili alternativi sau au înlocuit produse mari consumatoare de energie cu importuri. Gospodăriile germane şi-au redus consumul cu 36% în termeni anuali în septembrie, după 10% în martie.
În Danemarca, scrie The New York Times, gospodăriile sunt îndemnate să evite uscătoarele, în timp ce Slovacia îşi îndeamnă cetăţenii să folosească mai mult cuptoarele cu microunde şi să se spele pe dinţi cu un singur pahar de apă.

Companiilor li se cere să facă şi mai mult, iar majoritatea guvernelor au stabilit ţinte pentru retaileri, producători şi birouri pentru a găsi modalităţi de reducere a consumului de energie. Guvernele, la rândul lor mari consumatoare de energie, îşi reduc încălzirea, restrâng iluminatul străzilor şi închid bazinele de înot municipale.

În Grecia, oamenii recurg la surse mai ieftine de încălzire, cum ar fi lemnele de foc, notează Kathimerini. În faţa cererii în creştere, mai multe consilii locale au decis să distribuie lemne gratuite celor vulnerabili.

#Energie #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.