Duşuri de două minute, vapoare-cisternă pline de GNL în porturi, stocuri de lemne de foc: Europa se pregăteşte de iarnă

05 Nov. 2022, 19:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Nov. 2022, 19:16 // Actual //  bani.md

O flotilă de nave transportatoa­re de GNL stă parcată în apropie­rea coastei Spaniei, aşteptând să-şi des­carce încărcătura preţioasă pen­tru reţeaua energetică a Europei. În Finlanda, guvernul îndeamnă priete­nii şi familiile să facă saună împreună pentru a economisi energie.

Ambele eforturi sunt emblematice pentru măsurile pe care Europa le ia pentru a-şi creşte aprovizionarea cu energie şi a conserva combustibilii înaintea unei ierni fără gaze ruseşti, scrie The New York Times.

Depozitele subterane din întrea­ga Europă sunt umplute cu stocuri de urgenţă de gaze, centralele nucleare din Germania vor funcţiona în continuare. Din Franţa până în Suedia, termostatele sunt fixate la doar 19 grade Celsius. Slovacia în­deam­nă oamenii să-şi limiteze duşu­rile la două minute.

Astfel de eforturi au drept obiec­tiv reducerea dependenţei de energia rusească şi includ construirea de noi conducte, operaţiuni de foraj pentru gaze pe plan local şi construirea de noi platforme pentru primirea de gaze din destinaţii îndepărtate. Deşi cota surselor de energie regenerabilă din Europa este în creştere, gazele naturale sunt în continuare de bază pentru majoritatea locuinţelor şi companiilor, astfel că o aprovizio­nare constantă este vitală.

Campanii de conştientizare sunt în desfăşurare în întreaga Europă pen­tru a încuraja gospodăriile şi com­paniile să economisească energie.

Consumul de energie a scăzut în septembrie în mai multe ţări, deşi este dificil de determinat dacă cauza este legată de vremea bună, preţurile ridi­ca­te sau eforturi voluntare de conser­vare. Există însă semne că firmele, organizaţiile şi publicul sunt receptive.

În Suedia, de exemplu, dioceza Lund a anunţat că intenţionează să închidă parţial sau complet 150 din 540 de biserici în iarnă pentru conservarea energiei.

Germania şi Franţa au emis ample îndrumări, cum ar fi reducerea încălzirii în toate locuinţele, clădirile publice şi ale companiilor, utilizarea electrocasnicelor în afara orelor de vârf şi scoaterea din priză a dispozitivelor electronice atunci când nu sunt folosite.

Potrivit Reuters, industria germană şi-a redus consumul de gaze cu aproape o cincime luna trecută. Pentru a face faţă costurilor ridicate, operatorii industriali şi-au crescut preţurile, au trecut la combustibili alternativi sau au înlocuit produse mari consumatoare de energie cu importuri. Gospodăriile germane şi-au redus consumul cu 36% în termeni anuali în septembrie, după 10% în martie.
În Danemarca, scrie The New York Times, gospodăriile sunt îndemnate să evite uscătoarele, în timp ce Slovacia îşi îndeamnă cetăţenii să folosească mai mult cuptoarele cu microunde şi să se spele pe dinţi cu un singur pahar de apă.

Companiilor li se cere să facă şi mai mult, iar majoritatea guvernelor au stabilit ţinte pentru retaileri, producători şi birouri pentru a găsi modalităţi de reducere a consumului de energie. Guvernele, la rândul lor mari consumatoare de energie, îşi reduc încălzirea, restrâng iluminatul străzilor şi închid bazinele de înot municipale.

În Grecia, oamenii recurg la surse mai ieftine de încălzire, cum ar fi lemnele de foc, notează Kathimerini. În faţa cererii în creştere, mai multe consilii locale au decis să distribuie lemne gratuite celor vulnerabili.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.