Putin, manipulat de apropiați. „Păpușarii” din spatele războiului

Vladimir Putin nu a fost convins să atace Ucraina

Încă de la început, Nikolai Patrușev și Aleksander Bortnikov s-au aflat în spatele deciziei de a invada Ucraina. Potrivit jurnaliștilor cu surse în interiorul guvernului rus, oficialii aveau planul de atac încă de la sfârșitul verii 2021. Deși la acel moment nu aveau o strategie bine definită, au reușit într-un final să-l convingă și pe Vladimir Putin că ideea lor este una bună.

Graba forțelor de securitate ruse se explică prin „lipsa de timp” din cauza vârstei respectabile a liderului de la Kremlin, care a împlinit 70 de ani în octombrie.

Cei doi au fost convinși că nu va mai exista un moment la fel de prielnic pentru a rezolva problema „agresiunii vestice”.

Ei început să-l încurajeze nu numai pe Putin, ci și pe Șoigu să intre în război împotriva Ucrainei. Ministrul Apărării s-a îndoit de oportunitatea acestei idei până la final, dar a devenit un „executor tăcut al ordinelor”.

Anturajul lui Putin nu știau de planul invadării Ucrainei

Potrivit The Times, majoritatea apropiaților președintelui rus nu erau conștienți de intenția unei invazii, ci au aflat despre asta doar cu câteva zile înainte.

Un „prieten de familie” al președintelui rus, cu care au vorbit jurnaliștii, a susținut că majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al Rusiei au aflat despre invazie în timpul unei întâlniri din 21 februarie.

Chiar și ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a fost printre cei care nu au știut de planul de a ataca Kievul până în ultimul moment. Sursa susține că nu a fost pe deplin de acord cu forțele de securitate ale lui Putin în această problemă, potrivit știripesurse.ro.

Acum, Vladimir Putin se află în ipostaza celui care trebuie să le dea explicații marilor oligarhi cu privire la acțiunile sale, pentru a nu-și pierde propria influență.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.