Licitația anului de un miliard de dolari! Se vinde colecția de opere de artă a co-fondatorului Microsoft, Paul Allen

Săptămâna aceasta are loc ceea ce ar putea deveni ”cea mai mare licitație de artă din istorie”, scrie La Stampa, preluată de Rador.

Vânzarea colecției private a lui Paul Allen, regretatul co-fondator al Microsoft, este de așteptat să atingă un record de 1 miliard de dolari. Colecția include peste 150 de capodopere, inclusiv Les Poseuses, Ensemble (versiunea mică) de Georges Seurat și peisajul La Montagne Sainte-Victoire de Paul Cézanne, ambele fiind de așteptat să se vândă cu peste 100 de milioane de dolari, și celebrul ”Crâng de mesteceni” al lui Gustav Klimt, care a fost estimat de licitator la 90 de milioane de dolari.

”Visionary: The Paul G. Allen Collection” va fi vândută de Christie’s pe 9 și 10 noiembrie la Centrul Rockefeller din New York Printre minunatele lucrări ale colecției se numără și cele ale lui Botticelli – Madonna del Magnificat – Picasso, Monet, Gauguin, Cézanne și din nou David Hockney, Roy Lichtenstein, Francis Bacon, Lucian Freud și JMW Turner. Allen şi-a ales singur toate lucrările, care acoperă o perioadă de peste 500 de ani, și spre deosebire de mulți miliardari, nu s-a bazat niciodată pe vreun expert în artă pentru a le alege. ”Când priveşti un tablou, priveşti o altă țară, în imaginația altcuiva, așa cum a văzut-o”, spunea Allen în 2016, când au fost expuse unele dintre lucrările din colecţia sa.

Christie’s a declarat că vânzarea este ”pregătită să fie cea mai mare și mai remarcabilă licitație de artă din istorie”, capabilă să depășească pragul de 922 de milioane de dolari obţinut în luna mai din vânzarea colecției Macklowe, în urma divorțului magnatului imobiliar Harry Macklowe de soția sa, Linda.

Toate încasările vor fi donate unor organizații de caritate, aşa cum a stabilit Allen, care a murit în 2018, la vârsta de 65 de ani, din cauza complicațiilor limfomului non-Hodgkin. În 2010, când era a 37-a cea mai bogată persoană din lume, cu o avere estimată la 13,5 miliarde de dolari, Allen s-a angajat să lase cea mai mare parte din această avere organizațiilor de caritate. Fundația Paul G Allen Family investește în principal în comunitățile Pacific Northwest, cu accent pe artele regionale, populațiile defavorizate și mediul înconjurător.

Allen, care în 1975 a fondat compania Microsoft împreună cu prietenul din copilărie Bill Gates, a donat de-a lungul vieții peste 2,5 miliarde de dolari pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție, pentru a finanța cercetarea în domeniul bioștiințelor și a noilor tehnologii și proiecte de explorare a fundului oceanului.

Max Carter, vicepreședintele Christie’s pentru arta secolelor XX și XI, a declarat pentru The Guardian că, colecția de artă a lui Allen era ”ca priveliștea uluitoare a lui Cézanne asupra Mont Sainte-Victoire… ”. ”De la cele cinci simțuri ale lui Brueghel și fanteziile venețiene ale lui Turner și Manet – continuă Carter – până la capodoperele de la sfârșitul secolului al XIX-lea ale lui Van Gogh, Gauguin și Monet, Birch Woods a lui Klimt și Gran Interior W11 al lui Lucian (după Watteau) Freud, probabil cel mai mare operă de artă din ultimii 50 de ani, colecția se distinge prin viziune și calitate”.

#paul allen #microsft #tablouri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.