Cifra copleșitoare a pierderilor umane în războiul din Ucraina estimată de un general american

Generalul Mark Milley, şeful Statului Major american Interarme, a declarat miercuri 9 noiembrie, că peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la începutul războiului din Ucraina, adăugând că pierderile au fost probabil de acelaşi ordin şi de partea ucraineană.

“Sunt peste 100.000 de soldaţi ruşi ucişi şi răniţi”, a spus generalul Milley, vorbind la New York Economic Club. “Probabil acelaşi lucru pe partea ucraineană”, a adăugat el.
Cifrele prezentate de generalul Milley, care nu au putut fi confirmate independent, sunt cele mai precise furnizate până în prezent de Washington.

Înaltul oficial militar american a sperat, de asemenea, la discuţii pentru a pune capăt războiului, deoarece victoria militară ar putea să nu fie posibilă nici pentru Rusia, nici pentru Ucraina, a spus el.

“Trebuie să existe o recunoaştere reciprocă a faptului că victoria militară probabil nu este, în sensul propriu-zis al cuvântului, obţinută prin mijloace militare şi, prin urmare, trebuie să ne uităm la alte mijloace”, a spus generalul Milley. Potrivit acestuia, există “o fereastră de oportunitate pentru negociere”.

Afirmaţiile sale vin în momentul în care Rusia a ordonat trupelor sale să se retragă din oraşul Herson, în sudul Ucrainei, o lovitură pentru campania militară a Moscovei. Dar Kievul a reacţionat cu prudenţă, considerând că este puţin probabil ca armata rusă să părăsească acest oraş strategic fără luptă. Între timp, preşedintele american Joe Biden a sugerat că retragerea este dovada că Moscova are “probleme reale” pe câmpul de luptă.

#General #razboi #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.