Ikea oferă bani și reduceri angajaților. Îi ajută să-și plătească facturile și locuințele

Ikea, cel mai mare retailer de mobilier din lume, a decis să lanseze un fond social cu o valoare de 10 milioane de euro şi de asemenea să ofere angajaţilor reduceri mai mari de preţuri la achiziţiile din magazine, în ideea a-şi ajuta salariaţii să facă faţă creşterii costului vieţii, transmite Reuters.

Ingka Group, care deţine cea mai mare parte a magazinelor Ikea, inclusiv cele din Europa, principala piaţă a grupului, a precizat că fondul social îi va sprijini pe angajaţii care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi financiare pe parcursul anului fiscal care se va încheia în luna august 2023.

„Fiecare ţară din cadrul Ingka Group va oferi sprijin angajaţilor care ar putea avea nevoie de asistenţă financiară, de exemplu, pentru a-şi plăti facturile la electricitate sau costurile pentru locuinţă”, a informat compania suedeză într-un comunicat de presă publicat joi.

În prezent nu se cunoaște care este suma de care va beneficia fiecare angajat.

De asemenea, firma care are aproximativ 170.000 de angajaţi în 31 de ţări a informat că va dubla reducerile de preţuri, până la 30%, oferite salariaţilor la cumpărarea de alimente de la restaurantele din cadrul magazinelor Ikea, precum şi pentru mai mult de 2.000 de produse care permit realizarea de economii la energie precum becuri.

„Criza costului vieţii afectează în mod serios foarte mulţi oameni. Vrem să fim în măsură să ne sprijinim angajaţii în această perioadă”, a informat retailerul.”

Companiile din întreaga Europă au început să implementeze măsuri pentru a-şi ajuta angajaţii să facă faţă costurilor la alimente şi energie pe parcursul iernii.

Grupul suedez Ingka este unul dintre cele 12 grupuri diferite de companii care deţin şi operează Ikea în baza unor acorduri de franciză cu Inter Ikea Systems BV. Grupul Ingka are trei domenii de activitate: Ikea Retail, Ingka Investments şi Ingka Centre. Grupul Ingka este un partener strategic în sistemul de franciză Ikea, operând 378 de magazine Ikea în 30 de ţări.

#reduceri #facturi #ikea #angajati #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.