Parlamentul European a votat pentru aderarea Croației la spațiul Schengen

Eurodeputații și-au dat acordul pentru aderarea Croației la spațiul Schengen. Astfel, se elimină controalele la frontieră.

Într-un raport adoptat cu 534 voturi pentru, 53 împotrivă și 25 abțineri, Parlamentul European sprijină aderarea Croației la spațiul Schengen. Consiliul European a confirmat la finalul anului trecut că toate condițiile necesare pentru aplicarea integrală a normelor Schengen au fost îndeplinite de Croația, potrivit unui comunicat de presă al PE.

Eurodeputații îndeamnă acum Consiliul să continue procesul și să adopte o decizie finală de eliminare a controalelor la frontieră. Pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale la frontierele externe ale UE, eurodeputații îndeamnă Croația să informeze Parlamentul și Consiliul cu privire la modul în care și-a pus în aplicare planul de acțiune pentru gestionarea frontierelor externe ale UE și, în special, mecanismul independent de monitorizare a acțiunilor poliției.

Eurodeputații cer Comisiei să evalueze aspectele legate de gestionarea frontierelor externe ale Croației și de drepturile fundamentale ca parte a programului de evaluare Schengen.

Parlamentul European a pledat de mult timp pentru extinderea spațiului Schengen de liberă circulație, care include în prezent 26 de state. În 2018, eurodeputații au declarat că, de îndată ce îndeplinește criteriile necesare, Croația ar trebui să fie admisă în spațiul Schengen. La 18 octombrie 2022, aceștia și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru admiterea fără întârziere a Bulgariei și României.

„Până în prezent, Croația a făcut obiectul celei mai cuprinzătoare evaluări privind aderarea la spațiul Schengen a oricărei țări din UE. Comisia a dat curs unui număr de 281 de recomandări în 8 domenii ale legislației Schengen. Comisia și Consiliul au confirmat disponibilitatea țării de a aplica integral normele Schengen. Parlamentul European este întru totul de acord: eliminarea controalelor la frontierele interne trebuie să aibă loc până la sfârșitul acestui an”, a spus raportorul pentru Croația, Paulo Rangel (PPE, Portugalia).

Decizia finală de eliminare a controalelor interne trebuie luată de în unanimitate de Consiliul UE.

#Schengen #controale #croatia #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.