Parlamentul European a votat pentru aderarea Croației la spațiul Schengen

Eurodeputații și-au dat acordul pentru aderarea Croației la spațiul Schengen. Astfel, se elimină controalele la frontieră.

Într-un raport adoptat cu 534 voturi pentru, 53 împotrivă și 25 abțineri, Parlamentul European sprijină aderarea Croației la spațiul Schengen. Consiliul European a confirmat la finalul anului trecut că toate condițiile necesare pentru aplicarea integrală a normelor Schengen au fost îndeplinite de Croația, potrivit unui comunicat de presă al PE.

Eurodeputații îndeamnă acum Consiliul să continue procesul și să adopte o decizie finală de eliminare a controalelor la frontieră. Pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale la frontierele externe ale UE, eurodeputații îndeamnă Croația să informeze Parlamentul și Consiliul cu privire la modul în care și-a pus în aplicare planul de acțiune pentru gestionarea frontierelor externe ale UE și, în special, mecanismul independent de monitorizare a acțiunilor poliției.

Eurodeputații cer Comisiei să evalueze aspectele legate de gestionarea frontierelor externe ale Croației și de drepturile fundamentale ca parte a programului de evaluare Schengen.

Parlamentul European a pledat de mult timp pentru extinderea spațiului Schengen de liberă circulație, care include în prezent 26 de state. În 2018, eurodeputații au declarat că, de îndată ce îndeplinește criteriile necesare, Croația ar trebui să fie admisă în spațiul Schengen. La 18 octombrie 2022, aceștia și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru admiterea fără întârziere a Bulgariei și României.

„Până în prezent, Croația a făcut obiectul celei mai cuprinzătoare evaluări privind aderarea la spațiul Schengen a oricărei țări din UE. Comisia a dat curs unui număr de 281 de recomandări în 8 domenii ale legislației Schengen. Comisia și Consiliul au confirmat disponibilitatea țării de a aplica integral normele Schengen. Parlamentul European este întru totul de acord: eliminarea controalelor la frontierele interne trebuie să aibă loc până la sfârșitul acestui an”, a spus raportorul pentru Croația, Paulo Rangel (PPE, Portugalia).

Decizia finală de eliminare a controalelor interne trebuie luată de în unanimitate de Consiliul UE.

#Schengen #controale #croatia #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.