Comisia Europeană va propune un mecanism de corecție a prețului la gazul natural

Comisia Europeană va propune vineri ţărilor UE un coridor de preţ destinat să limiteze creşterea explozivă a preţului gazelor naturale. Potrivit Reuters, nu va fi vorba de un plafon strict precum cel solicitat de multe state membre, au declarat mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Uniunea Europeană este profund divizată când vine vorba de plafonarea preţului gazului, în condiţiile în care aproximativ 15 ţări cer diferite versiuni ale unui astfel de mecanism de intervenţie pe piaţă, în ideea de a diminua preţurile în contextul unei crize energetice fără precedent care alimentează o inflaţie record. Însă Germania, cea mai mare economie din blocul comunitar, Ţările de Jos dar şi Executivul comunitar sunt de părere că un plafon de preţ riscă să îi descurajeze pe furnizori şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru o scăderea consumului de gaz.

Potrivit unui diplomat european din apropierea discuţiilor, Comisia Europeană le-a spus statelor membre că un plafon în sens strict impus asupra preţului de referinţă de la TTF, principala piaţă europeană pentru tranzacţiile futures cu gaze naturale, ar eşua în a diminua preţurile într-un mod structural şi, în acelaşi timp, ar ridica numeroase riscuri juridice şi la adresa aprovizionării.

„Riscurile sunt mai mari decât beneficiile”, a dezvăluit diplomatul european citat de Reuters.

La rândul său, un oficial european a precizat că Executivul comunitar va profita de o reuniune cu uşile închise a ambasadorilor statelor membre la UE, care va avea loc vineri, pentru a-şi prezenta punctul de vedere cu privire la un „mecanism de corecţie a pieţei”, echivalentul unui „coridor de preţ” cu privire la TTF.

„Nu pui în pericol securitatea aprovizionării prin impunerea unui preţ fix, mai mic decât cel de pe piaţă, într-un moment în care suntem într-o competiţie globală pentru gaze lichefiate. Creezi un coridor în limitele căruia preţurile ar urma să evolueze, în speranţa că astfel va fi redusă volatilitatea”, a spus oficialul care a dorit să îşi păstreze anonimatul, citat de Reuters.

Comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, a declarat miercuri că Executivul comunitar va prezenta, vineri, statelor membre, „elementele cheie ale mecanismului de corecţie a preţului”, urmând ca ulterior să vină şi cu o „propunere legislativă completă”.

În replică, o serie de ţări membre, precum Polonia şi Belgia, care solicită de mult un instrument eficient pentru o reducere semnificativă a preţurilor, s-au declarat nemulţumite de propunerea Comisiei, subliniind că nu se ridică la înălţimea plafonului pe care îl doresc.

Miniştrii europeni ai Energiei se vor reuni în data de 24 noiembrie în speranţa că vor putea aproba mai multe politici care să răspundă la criza energetică, inclusiv prin urgentarea eliberării autorizaţiilor necesare pentru construcţia de capacităţi regenerabile, demararea achiziţiilor comune de gaze în UE şi pentru a lucra asupra unui nou preţ de referinţă la gaze.

#gaz #pret #Comisia Europeană #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.