Dezvăluiri despre arma secretă a lui Putin. Ce atacuri pregătește Kremlinul

15 Nov. 2022, 04:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Nov. 2022, 04:26 // Actual //  bani.md

Roger Pardo-Mauer, veteran al Forțelor Speciale ale Armatei SUA care a servit în Irak și Afganistan, a lansat ideea că toate aceste amenințări cu arme nucleare ale lui Vladimir Putin pot ascunde în spate o lovitură cu „impulsuri electromagnetice”.

Roger Pardo-Mauer mai spune că lansarea unei astfel de arme peste Ucraina ar fi letală pentru sistemele de război informațional de la Kiev. Până acum, amenințările rusești de a intensifica războiul împotriva Ucrainei au fost interpretate în mare parte ca indicii voalate despre utilizarea armelor nucleare convenționale. Dar există un alt instrument pe care Vladimir Putin îl poate lua în considerare: o lovitură tactică cu impuls electromagnetic (EMP).

Această armă ar putea lăsa Ucraina fără lumină, căldură, comunicații sau transport

Un colonel rus a demonstrat cum ar putea funcționa o astfel de armă peste Marea Baltică. Este posibil ca Putin și generalii săi să se gândească la această posibilitate, de a dezlănțui un atac cu emisii electromagnetice şi emisii de raze Gamma. Arma nucleară presupune, în esenţă, o enormă degajare de energie cauzată de explozia nucleară. Energia este degajată într-o gamă largă de efecte fizice, de la convecţia mecanică până la emisii electromagnetice şi emisii de raze Gamma.

Roger Pardo-Mauer explică că EMP este o armă care creează un puls puternic de energie. Acest impuls, la rândul său, provoacă un scurtcircuit în echipamente precum computere, generatoare, sateliți, radiouri, receptoare radar și chiar semafoare.

Cum funcționează arma secretă a lui Putin

Veteranul american spune că explozia de arme nucleare tactice ar fi cel mai probabil ineficientă împotriva armatei ucrainene. Dar utilizarea unor astfel de arme pentru războiul electromagnetic este o chestiune complet diferită. Rezultatul unui astfel de atac nu va fi apariția unui nor în formă de ciupercă. Deasupra capului tău va apărea o „meduză albastră care pulsează, după care va fi liniște”. Și din moment ce explozia va avea loc foarte sus, cel mai probabil nu va fi nici un sunet.

Un EMP nuclear relativ mic, care poate fi lansat cu ușurință la o altitudine mare de racheta hipersonică rusă Zircon, nu va distruge nicio clădire și nu va ucide pe nimeni. Dar poate opri permanent electronicele de pe mii de kilometri pătrați de teritoriul ucrainean ”, a explicat Pardo-Mauer.

El a adăugat că aproape toate echipamentele pe care țările NATO le-au transferat în Ucraina : sisteme de comunicații, navigatoare GPS și drone – depind de electronică. Pulsul electromagnetic poate distruge până la 90% din sateliții de deasupra zonei afectate în trei luni de la explozie. Cu toate acestea, este foarte probabil ca și operațiunile de informare rusești de pe teren să fie afectate.

SUA și aliații săi nu vor fi scutiți

SUA și aliații săi sunt conștienți de amenințările EMP. Majoritatea modelelor de echipamente militare occidentale au o anumită protecție încorporată împotriva unor astfel de arme. Dar lovitura va crea un nou spațiu de luptă care va anula superioritatea sistemelor informaționale occidentale. Și până acum, nimeni nu a luat în considerare în mod corespunzător această posibilitate.

În Herson, o lovitură tactică EMP ar putea dezactiva sistemele care controlează barajele locale și ar putea bloca autostrăzile și podurile cu vehicule cu stricate. Și populația civilă poate rămâne fără hrană și căldură. În cazul unei lovituri de succes cu EMP, Ucraina va trebui să ia o pauză pentru a-și reface arsenalul distrus. Între timp, Putin își poate reconstrui și înarma forțele, precum și să pună mâna pe noi regiuni, declanșând o ofensivă în primăvară.

„Cel mai îngrijorător lucru este că Rusia și NATO au abordări foarte diferite cu privire la astfel de arme. Conform doctrinei militare ruse, EMP aparține domeniului informației, războiului cibernetic și electronic, nu nuclear. Acest lucru coboară ștacheta și ar putea face din impuls o opțiune mai tentantă pentru generalii lui Putin ”, explică autorul.

Cum te poţi apăra de un astfel de atac EMP tactic

Ce ar putea urma? Mardo-Mauer spune că în primul rând, trebuie să avertizăm Rusia că o lovitură EMP împotriva Ucrainei – chiar dacă este localizată – ar trece pragul nuclear și ar declanșa un răspuns colectiv de apărare din partea NATO. Efectele secundare imprevizibile asupra atmosferei, mediului, sateliților și populației Pământului ar trebui să fie un motiv valid pentru încălcarea articolului cinci privind apărarea comună.

În al doilea rând, ar trebui să ajutăm armata ucraineană să se pregătească. Poporul ucrainean trebuie educat despre cum să atenueze și să depășească un astfel de atac, inclusiv prin aprovizionarea cu radiouri analogice, lanterne și baterii. Pregătirea, forța, ingeniozitatea și încrederea în sine sunt deja calități cu care ucrainenii s-au remarcat în acest război.

În cele din urmă, trebuie să ne regândim obiectivele. Dacă Putin se gândește într-adevăr la utilizarea unui EMP tactic, atunci ceea ce este în joc nu este doar libertatea Ucrainei, ci chiar viitorul războiului. Dacă cedăm șantajului nuclear al Kremlinului, există riscul ca alte țări să-i urmeze exemplul: China și Coreea de Nord care au deja capabilități EMP. Situația din Ucraina oferă o privire  către un viitor potențial mai periculos și mai incert. De aceea nu ne permitem să pierdem această luptă”, a concluzionat Roger Pardo-Mauer în articolul de pe ft.com.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.