FMI: Dificultăţile cu care se confruntă economia mondială sunt imense. Ce ne așteaptă

14 Nov. 2022, 17:08
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Nov. 2022, 17:08 // Actual //  MD Bani

Perspectivele economiei mondiale sunt chiar mai sumbre decât cele previzionate luna trecută, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional, care citează studii recente privind înrăutăţirea activităţii economice şi a serviciilor, transmite Reuters.

Perspectivele mai sumbre vin în urma înăspririi politicii monetare, cauzate de inflaţia persistent ridicată, de creşterea redusă a economiei chineze, de perturbările din lanţurile de aprovizionare şi de insecuritatea alimentară, provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia, apreciază FMI.

Creditorul global a înrăutăţit luna trecută estimările privind creşterea economiei globale în 2023 la 2,7%, de la 2,9%.

Indicatorii recenţi „confirmă că perspectivele economiei mondiale sunt chiar mai sumbre”, în special în Europa. Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI), care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a indicat o evoluţie slabă în majoritatea economiilor din G20, activitatea economică fiind în scădere, iar inflaţia ridicată, avertizează FMI.

„Datele indică sporirea ponderii statelor din G20 care au trecut de la creştere la un nivel care semnalează scădere. Fragmentarea globală se adaugă confluenţei riscurilor de evoluţie negativă. Dificultăţile cu care se confruntă economia mondială sunt imense şi slăbirea indicatorilor economică arată noi dificultăţi în viitor, actualul mediu politic fiind deosebit de incert”, avertizează FMI.

Înrăutăţirea crizei energetice în Europa va afecta semnificativ creşterea economiei şi va stimula majorarea inflaţiei, o perioadă îndelungată de inflaţie ridicată putând determina majorări de dobânzi mai mari decât se previziona şi înăspriri suplimentare ale condiţiilor financiare globale. Aceste evoluţii „sporesc riscurile unei crize a datoriilor suverane în economiile vulnerabile”, atrage atenţia FMI.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.