Povestea Mariei Montessor, profesoara genială care și-a abandonat fiul. Sistemul ei e folosit de milioane

Controversele continuă în jurul Mariei Montessori. Unii sunt încântați de sistemul său educațional, în timp ce alții nu pot înțelege cum ar putea avea încredere în învățăturile unei femei care și-a abandonat propriul copil.

Soarta acestei femei extraordinare este foarte interesantă. Maria Montessori a dus o luptă constantă cu convențiile și stereotipurile acelei perioade.

A reușit să devină medic în ciuda tuturor tachinărilor.

Maria era pasionată de științele exacte și visa de mică să devină medic sau inginer. Dar tatăl său nu era de acord ca ea să studieze, deoarece femeile nu au nevoie de studii. Faptul că o femeie dorea să devină medic părea complet de neconceput pentru societatea italiană de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Maria a reușit să susțină toate examenele și a fost admisă la facultatea de medicină. Când Montessori studia la facultatea de medicină studenții considerau prezența ei în apropierea lor indecentă. Din simplul motiv că era femeie. Pentru a-și atinge scopul a fost nevoită să depășească foarte multe obstacole.

Succesul ei academic nu a putut fi trecut cu vederea. După absolvire a devenit expert în medicina pediatrică și una dintre primele femei din istoria Italiei care au primit titlul de doctor în științe.

A decis să salveze copiii care erau considerați lipsiți de speranță.

Lucrând cu diferiți copii și vizitând mai multe orfelinate, Maria a observat că unele forme de retard, care în acel moment erau considerate drept o sentință, pot fi compensate. Acești copii se puteau dezvolta. Bazându-se pe studii și pe experiența sa a început să-și creeze propriul sistem de predare. În timpul unor congrese științifice a afirmat că o astfel de problemă ține mai mult de pedagogie și că acești copii au nevoie de un mentor.

Maria și-a creat propriile metode care au fost aplicate imediat. Profesorii au remarcat primele succese atunci când acești copii au reușit să susțină examenele.

Secretele vieții personale și despărțirea de fiul său.

Acest capitol din viața sa este foarte trist. La 28 de ani Maria Montessori dă naștere unicului său copil. Partenerul său era Giuseppe Montessano, un coleg de lucru. Maria nu s-a căsătorit niciodată și a încercat să-și țină relația și copilul departe de ochii lumii. De aceea și-a dat fiul unei familii adoptive. Nu pentru că nu-l iubea. Dar pentru că se născuse în afara căsătoriei, ceea ce înseamnă că o aștepta statutul de mamă singură. Iar un astfel de statut nu i-ar fi permis să obțină succese în carieră. Această decizie a fost extrem de dificilă pentru ea. Când fiul devenise deja adult, Maria l-a dus la ea. Mario a iertat-o și i-a susținut toate ideile, a lucrat ca traducător împreună cu ea, iar mai târziu și-a continuat activitatea și a apărat cu ardoare principiile metodei Montessori.

Calea spre faima mondială.

Maria și-a continuat studiile, a pledat pentru drepturile copiilor și ale femeilor. Ea a înțeles că aceste principii ar putea fi aplicate și în cazul celorlalți copii, dar acest lucru nu a putut fi făcut până când nu i s-a permis să lucreze cu elevii din cartierele sărace. Astfel a început istoria „caselor de copii” care au început treptat să apară în toată Italia.

Mai târziu a început să călătorească în afara Italiei, autoritatea sa a crescut și, în cele din urmă, a început să fie apreciată și în alte țări.

Care sunt principiile de bază ale acestui sistem?

Sunt destul de simple: copilul trebuie să aleagă ceea ce vrea să facă, să-și dezvolte independența și responsabilitatea. Adultul îl poate ajuta, dar indirect și fără a insista.

Sursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.