Povestea Mariei Montessor, profesoara genială care și-a abandonat fiul. Sistemul ei e folosit de milioane

Controversele continuă în jurul Mariei Montessori. Unii sunt încântați de sistemul său educațional, în timp ce alții nu pot înțelege cum ar putea avea încredere în învățăturile unei femei care și-a abandonat propriul copil.

Soarta acestei femei extraordinare este foarte interesantă. Maria Montessori a dus o luptă constantă cu convențiile și stereotipurile acelei perioade.

A reușit să devină medic în ciuda tuturor tachinărilor.

Maria era pasionată de științele exacte și visa de mică să devină medic sau inginer. Dar tatăl său nu era de acord ca ea să studieze, deoarece femeile nu au nevoie de studii. Faptul că o femeie dorea să devină medic părea complet de neconceput pentru societatea italiană de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Maria a reușit să susțină toate examenele și a fost admisă la facultatea de medicină. Când Montessori studia la facultatea de medicină studenții considerau prezența ei în apropierea lor indecentă. Din simplul motiv că era femeie. Pentru a-și atinge scopul a fost nevoită să depășească foarte multe obstacole.

Succesul ei academic nu a putut fi trecut cu vederea. După absolvire a devenit expert în medicina pediatrică și una dintre primele femei din istoria Italiei care au primit titlul de doctor în științe.

A decis să salveze copiii care erau considerați lipsiți de speranță.

Lucrând cu diferiți copii și vizitând mai multe orfelinate, Maria a observat că unele forme de retard, care în acel moment erau considerate drept o sentință, pot fi compensate. Acești copii se puteau dezvolta. Bazându-se pe studii și pe experiența sa a început să-și creeze propriul sistem de predare. În timpul unor congrese științifice a afirmat că o astfel de problemă ține mai mult de pedagogie și că acești copii au nevoie de un mentor.

Maria și-a creat propriile metode care au fost aplicate imediat. Profesorii au remarcat primele succese atunci când acești copii au reușit să susțină examenele.

Secretele vieții personale și despărțirea de fiul său.

Acest capitol din viața sa este foarte trist. La 28 de ani Maria Montessori dă naștere unicului său copil. Partenerul său era Giuseppe Montessano, un coleg de lucru. Maria nu s-a căsătorit niciodată și a încercat să-și țină relația și copilul departe de ochii lumii. De aceea și-a dat fiul unei familii adoptive. Nu pentru că nu-l iubea. Dar pentru că se născuse în afara căsătoriei, ceea ce înseamnă că o aștepta statutul de mamă singură. Iar un astfel de statut nu i-ar fi permis să obțină succese în carieră. Această decizie a fost extrem de dificilă pentru ea. Când fiul devenise deja adult, Maria l-a dus la ea. Mario a iertat-o și i-a susținut toate ideile, a lucrat ca traducător împreună cu ea, iar mai târziu și-a continuat activitatea și a apărat cu ardoare principiile metodei Montessori.

Calea spre faima mondială.

Maria și-a continuat studiile, a pledat pentru drepturile copiilor și ale femeilor. Ea a înțeles că aceste principii ar putea fi aplicate și în cazul celorlalți copii, dar acest lucru nu a putut fi făcut până când nu i s-a permis să lucreze cu elevii din cartierele sărace. Astfel a început istoria „caselor de copii” care au început treptat să apară în toată Italia.

Mai târziu a început să călătorească în afara Italiei, autoritatea sa a crescut și, în cele din urmă, a început să fie apreciată și în alte țări.

Care sunt principiile de bază ale acestui sistem?

Sunt destul de simple: copilul trebuie să aleagă ceea ce vrea să facă, să-și dezvolte independența și responsabilitatea. Adultul îl poate ajuta, dar indirect și fără a insista.

Sursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Câștigătorii concursurilor naționale „Marca Comercială a Anului”, ediția a XXII-ea, și „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor”, ediția a XI-ea, au fost anunțați în cadrul Galei Businessului Moldovenesc 2025, organizată de Camera de Comerț și Industrie. Evenimentul a reunit peste 350 de participanți, printre care antreprenori de top, oficiali guvernamentali, reprezentanți ai partenerilor internaționali și membri ai societății civile, transmite IPN.

Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie, a declarat că în Republica Moldova sunt înregistrate 138 de mii de entități cu diferite forme de activitate. Șeful CCI a adăugat că anul 2024 a fost un foarte dificil, dar, chiar și așa, antreprenorii au reușit să investească în calitatea întreprinderilor. Sergiu Harea susține că procesul de integrare economică europeană a Republicii Moldova constituie un factor important, care încurajează companiile să investească în calitate și competitivitate.

Potrivit președintelui CCRM, noutatea acestei ediții este marcarea a două nominalizări speciale, care reflectă tendințele actuale ale unei economii incluzive și orientate spre viitor. Este vorba despre companiile din domeniul antreprenoriatului social și companiile care au implementat învățământul dual, integrând formarea profesională în activitatea economică.

La rândul său, ministra dezvoltării economice și digitalizării, Doina Nistor, a spus că, după doi ani dificili, investițiile companiilor moldovenești au crescut cu circa 15% în 2024. Se atestă o creștere de 26,8%, în primul trimestru al anului, la capitolul investițiilor locale. Ministra a dat asigurări că Guvernul va fi mereu partenerul business-ului și că deja joi, 5 iunie, vor fi aprobate noi măsuri, pentru a simplifica relația oamenilor de afaceri cu statul.

La ediția din acest an a concursului „Premiul pentru realizări în domeniul calității” au participat 50 de companii, dintre care 15 s-au înscris pentru prima dată. După o evaluare specializată, 44 de companii au obținut titlul de „laureat”, fiind distinse cu trofeul „Zeița Calității”, și alte 6 companii au primit diplome de merit. Scopul concursului este evidențierea companiilor care au implementat cu succes sisteme performante de management al calității, promovând totodată cele mai bune practici din domeniu.

„Zeița Calității”, cea mai înaltă distincție a competiției, simbolizează excelența în aplicarea strategiilor moderne de management și susține dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe inovație, eficiență și orientare spre client. Pentru obținerea trofeului principal – „Mercuriul de Aur”, companiile participante s-au înscris în una sau mai multe din cele 14 categorii.

La ediția actuală a concursului „Marca Comercială a Anului” și-au depus dosarele 71 de companii, înscriind un record total de 141 de mărci comerciale în diferite nominalizări. Dintre acestea, 18 companii au participat în premieră, demonstrând interesul pentru promovarea imaginii de brand și recunoașterea excelenței pe piața autohtonă și internațională.

În cadrul celor 21 de ediții ale concursului „Marca Comercială a Anului” au fost evidențiate mai mult de 1900 de mărci, iar peste 490 de companii au fost distinse la concursul „Premiul calității produselor și serviciilor”.