Mihail Caraseni, Vicepreședinte Trans Oil: Start creditării fermierilor. Oferim cu 1500lei mai mult pe tonă decât alții

04 Mai 2021, 13:22
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
04 Mai 2021, 13:22 // Interviu //  MD Bani

În cadrul unui interviu acordat portalului www.curentul.md, Mihail Caraseni, director comercial, vicepreşedinte al holdingului „Trans Oil”, a vorbit despre situaţia actuală în domeniul producerii agricole şi industriei de prelucrare, despre premisele ce există, dar şi despre planurile holdingului îndreptate spre susţinerea fermierilor.

Înterviul realizat de Curentul.md îl puteți citi în continuare.

C: Dle Caraseni, „Trans Oil” e implicat plenar în domeniul producerii agricole, dar şi în industria de prelucrare. Care e situaţia actuală a producătorilor agricoli?

M.C.: Anul trecut a fost unul foarte greu pentru întreaga comunitate de business, dar în special a avut de suferit domeniul agricol, atât ca urmare a pandemiei, cât şi a secetei. Anul curent promite să fie unul mai bun. În acest an avem o primăvară clasică, dacă putem spune aşa, din punct de vedere al condiţiilor meteo şi climaterice. Chiar dacă se întârzie pe alocuri cu semănatul de porumb şi floarea soarelui, din cauza ploilor, trebuie să menţionez că de multe decenii nu am avut parte de condiţii meteo atât de bune pentru agricultură. Sperăm că în prima decadă a lunii mai gospodăriile agricole vor reuşi să încheie semănatul de porumb şi floarea soarelui.

C: Având aceste condiţii meteo favorabile, putem deja face careva pronosticuri privind preţurile la cerealele din prima grupă?

M.C.: După estimările specialiştilor noştri, preţurile vor fi stabil înalte. Spre exemplu, preţul unei tone de grâu alimentar, în funcţie de indicatorii de calitate, în iulie-august trebuie să constituie 3600-3800 lei. Va fi un start bun pentru producătorii agricoli şi într-o măsură considerabilă le va acoperi pierderile din sezonul precedent.

C: Dar, Dle Caraseni, din câte cunoaştem, unele companii moldoveneşti creditează în avans fermierii şi le oferă de pe acum 3 lei pentru un kg de cereale din prima grupă. Dacă e să confruntăm această cifră cu ceea ce aţi spus Dvs. mai devreme, reiese că la fiecare tonă de grâne un producător poate pierde până la opt sute de lei, ceea ce mi se pare cam mult.

M.C.: Aşa este. Într-adevăr, unele companii oferă de pe acum producătorilor în avans câte trei lei pentru un kilogram de grâne din prima grupă. Eu consider că producătorii agricoli nu trebuie să se grăbească să încheie astfel de contracte, deoarece ele îi dezavantajează enorm. De ce să pierzi până la o pătrime din preţul pe care-l poţi obţine pentru producţia recoltată, încheind de pe acum contracte dezavantajoase?!

C: Dar ce prognoze aveţi faţă de culturile oleagenoase?

M.C.: E devreme încă de făcut careva prognoze în acest sens, deoarece încă nu s-au terminat lucrările de semănat. Totuşi, având în vedere condiţiile meteo favorabile ce se înregistrează, cred că în acest an ne putem aştepta la o recoltă record. Precipitaţiile din ultima perioadă ne permit să privim lucrurile destul de optimist.

C: Dar aveţi careva prognoze legate de preţ la culturile oleagenoase?

M.C.: Cu siguranţă, preţul va fi unul înalt şi aici avem o situaţie similară cu cea care se înregistrează în cazul cerealelor din prima grupă. Reieşind din informaţia ce ne vine de pe pieţe şi în rezultatul comunicării cu producătorii agricoli, unei traderi din Moldova deja propun în avans 8 000 lei pentru o tonă. Considerăm că acest preţ este mult prea mic decât cel ce se va forma în acest sezon, de aceea producătorii nu ar trebui să se grăbească cu semnarea unor astfel de contracte.

C: Dar holding-ul Dvs. de ce nu creditează fermierii în avans? De ce nu oferiţi un preţ mai mare dacă spuneţi că ceea ce propun alţii e prea puţin?

M.C.: În decursul a 20 de ani, „Trans Oil” a oferit fermierilor ajutor financiar la preţuri de piaţă reale şi acest an nu va fi o excepţie. Nu uitaţi că din componenţa holdingului fac parte astfel de companii ca „Floarea Soarelui” (or. Bălţi), Trans Oil Refinery (or. Ceadâr-Lunga). De asemenea, vreau să menţionez că la sezon „Trans Oil”, în Portul Internaţional Giurgiuleşti, va pune în funcţiune o nouă uzină, modernă, cu o capacitate de producere de 700 tone de seminţe de floarea soarelui în 24 de ore. Aceasta demonstrează că noi acordăm o atenţie deosebită nu doar producţiei agricole, ci şi prelucrării materiei prime în ţară, cu utilizarea celor mai noi tehnologii, creând astfel locuri de muncă aici, contribuind la dezvoltarea Republicii Moldova.

Iar dacă e să revin la campania de creditare în avans a producătorilor, pot să spun că aceasta va demara în mai şi va porni de la preţul de 9 500 lei pentru o tonă de floarea soarelui, adică cu 1 500 lei mai mult decât oferă alţii. De asemenea, vom oferi producătorilor agricoli condiţii preferenţiale la depozitarea şi păstrarea recoltei lor.

C: Cum se explică aceste diferenţe majore de preţ?

M.C.: Fiecare companie îşi face propria strategie, iar strategia noastră tot timpul a pornit de la necesitatea de a oferi producătorilor agricoli preţul de piață real. De ce? Pentru că astfel ne asigurăm că ei nu doar vor supravieţui, ci şi se vor dezvolta în continuare, vor fi capabili să aibă noi parteneriate cu noi în interes reciproc. Suntem interesaţi direct de prosperarea producătorilor agricoli, pentru că avem capacităţi de producere impunătoare (uzinele la care m-am referit mai sus), dar şi infrastructură logistică de nivel.

C: Într-adevăr, abordarea Dvs. e inedită. Cred că și statul susține corespunzător asemenea abordări.

M.C.: Nu cred că e cazul să vorbim despre necesitatea ca statul să susţină doar holdingul nostru. Mai degrabă ar fi cazul ca statul să se gândească cum să susţină producătorii şi procesatorii per general. Spre exemplu, în România se subvenționează fiecare hectar.
În Federația Rusă şi Ucraina producătorii agricoli au subvenții de la stat, iar pentru susținerea procesatorilor se percepe o anumită taxă la exportul materiei prime, pentru ca investitorul să aibă acces direct la aceasta. Aceste țări asigură prelucrarea unei părți impunătoare din produsul agricol în interiorul țării, în acest mod creează locuri de muncă, achitând impozite suplimentare în buget. Țara noastră ar trebui să se preocupe de această ramură a economiei. Nu a unei companii, dar a tuturor companiilor.

C: Aveţi în vedere ramura în care activaţi?

M.C.: Da, pentru că producţia agricolă şi industria de prelucrare sunt baza dezvoltării Moldovei. Suntem un stat agrar şi trebuie să se ia în calcul acest aspect important. Or, cu cât mai armonios se vor dezvolta producţia agricolă şi industria de prelucrare, cu atât mai multe şanse vor exista pentru a creşte economia şi nivelul de bunăstare în Republica Moldova.

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.