Putin poate să scape. Unde poate fugi de pușcăria pentru crime de război

18 Nov. 2022, 04:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Nov. 2022, 04:51 // Actual //  bani.md

Pe măsura ce situația de pe frontul din Ucraina se înrăutățește pentru Rusia, Vladimir Putin ar putea lua în calcul varianta să se refugieze într-un loc sigur, pentru a evita o eventuală condamnare privitoare la crimele de război.

Potrivit Politico, Christine Van den Wyngaert, o fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională (CPI), a susținut că orice proces legat de crime de război ar puea fi unul durabil însă calendarul ar putea fi ajutat de echipa CPI care adună deja probe pe teren. În acest context, Putin nu este ferit de o posibil condamnare pentru uciderea a sute de persoane din Ucraina.

Deși el speră să rămână la Kremlin, avocații l-ar sfătui probabil să meargă într-o țară care nu a semnat statutul CPI, mai ales într-o țară cu „multă ezitare în a-l extrăda”, a mai adăugat Van den Wyngaert. Care sunt țările în care Putin ar avea cele mai multe avantaje, dar și care sunt dezavantajele.

China

O variantă luată în calcul ar putea fi China, unde liderul Xi Jinping a fost catalogat drept „prietenul apropiat” al lui Putin. La rândul său, președintele chinez l-a descris pe omologul său drept „cel mai bun prieten”.

China este o variantă sigură și pentru că Xi și-a asigurat recent președinția pe viață, iar astfel e puțin probabil ca un alt lider să urmeze.

Dezavantajele constau în faptul că liderul din China nu vrea să riște comerțul cu Occidentul prin găzduirea unui fost lider de stat acuzat de crime de război.

Siria

Președintele sirian Bashar al-Assad a cerut ajutor din partea lui Putin nu pentru a reprima brutal o revoltă care a început în 2011. Acesta este motivul pentru care nu ar putea refuza găzduirea lui Putin.

Însă această variantă are și dezavantaje, pentru că liderul rus ar trebui să traverseze spațiul aerian al Turciei – și, implicit, al NATO – pentru a ajunge în Siria.

Iran

Relația dintre Iran și Rusia au fost consolidate în ultimii ani, iar Teheranul a devenit furnizorul favorit de drone pentru Moscova. Dezavantajul constă în faptul că protestele din acest stat ar putea duce în cele din urmă la căderea regimului. Astfel, această variantă devine una nesigură pentru Putin.

Coreea de Nord

Coreea de Nord este un alt aliat al statului rus, iar liderul statului nu dă semne că ar putea renunța la conducere. Stilul de viață al oficialilor este unul opulent, exact pe placul liderului rus. Unul dintre cele mai mari dezavantaje este că amenințările nucleare ale lui Kim Jong-un ar putea să aducă un sfârșit tragic pentru el.

Emiratele Arabe Unite

Putin ar putea alege varianta pe care au mers și alți lideri care și-au găsit refugiul aici, precum fostul rege al Spaniei, Juan Carlos.

„EAU este o opțiune bună, dar probabil insuficientă” pentru siguranța lui Putin, spune Gerd Hankel, un expert german în drept internațional.

Arabia Saudită

Cele două țări au devenit apropiate în ultimul timp. De asemenea, cele două puteri petroliere își coordonează politicile energetice și împărtășesc același dispreț față de drepturile omului.

Însă această opțiune nu este una bună din cauză că ar putea exista tensiuni la nivelul conducerii. În plus, când vine momentul, SUA pot cere favoruri de la Arabia Saudită.

Turcia

Și Turcia ar putea fi o opțiune pentru Putin. Țara nu este membră a CPI, așa că nu există niciun risc de extrădare. De asemenea, liderul turc arată o deschidere totală față de Putin, și este cel care intermediată discuțiile între Putin și liderii din Occident.

În ceea ce privește dezavantajele, există o problemă evidentă: „Nu poți obține amnistie pentru crime de război și crime împotriva umanității”, a precizat Van den Wyngaert.

Ungaria

Ultima opțiune este Ungaria, deși intrarea într-un stat membru UE ar putea fi o idee proastă. Ungaria este semnatară a CPI și colaborează la mandatele europene de arestare.

În schimb, aici și-ar putea găsi un sprijin complet, având în vedere că premierul ungar Viktor Orban a criticat sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei și a fost mereu de partea ei, potrivit Politico.

26 Oct. 2026, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.