Monstrul de metal de la Râbnița! Ministrul Mediului: Dacă vor să activeze trebuie să se conformeze cerințelor de mediu

Uzina metalurgică de la Râbnița dacă vrea să activeze, trebuie să se conformeze cerințelor de mediu, cum o fac toți agenții economici din Republica Moldova, a declarat ministrul Mediului, Rodica Iordanov.

„Atâta timp cât nu vor avea actele neconforme și nu vor prezenta documentele conform cerințelor din Moldova nu vor beneficia de această autorizație când se vor conforma atunci le vom acorda autorizație. Uzina depune eforturi”, a explicat Iordanov.

Potrivit ei, în regiunea stângă a Nistrului mai sunt doi mari poluatori ai mediului. Este vorba de Uzina de Ciment și de Cărămidă.

„Respectivii agenți economici nu au autorizație or, în condițiile în care vor să-și exporte producția trebuie să obțină documentele permisive de la o structură autorizată de pe teritoriului Moldovei”.

Acordarea autorizației de mediu Uzinei Metalurgice de la Râbnița era folosită ca monedă de schimb pentru livrarea energiei electrică Republicii Moldova de către Centrala de la Cuciurgan. Asta a și fost motivul pentru care ar fi demisionat fostul ministru al Mediului, Iuliana Cantaragiu.

#ribnita poluare #uzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.