Newsmaker: Benzina, legea și Maia Sandu. Cine și cum dă foc pieței de combustibili din Moldova?

05 Mai 2021, 10:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
05 Mai 2021, 10:46 // Bani și Afaceri //  MD Bani

După cum a aflat Newsmaker, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, nu a promulgat încă legea care trebuia să schimbe regulile de stabilire a prețurilor la combustibil.

Administrația prezidențială spune că este imposibilă punerea în aplicare a legii în forma prezentată și că va trebui returnată parlamentului pentru revizuire.

ANRE consideră că documentul a fost adoptat sub presiunea lobbyiștilor pentru combustibil pentru a o pune în lumină proastă pe Maia Sandu.

Autorul proiectului de lege, deputatul Alexander Oleinik, dimpotrivă, este sigur că președintele se află sub presiune pentru a menține statu quo-ul.

Cu toate acestea, potrivit experților, în ciuda posibilei nemulțumiri a șoferilor și a fermierilor, președintele nu ar trebui să semneze proiectul de lege pentru a nu provoca un colaps pe piața combustibililor.

Ce spune administrația prezidențială

Președintele Maia Sandu nu a promulgat încă proiectele de amendamente la legea „Pieței produselor petroliere”, care prevede o nouă modalitate de stabilire a prețurilor la combustibil.

În special, prețurile maxime cu amănuntul pentru benzină și motorină ar trebui stabilite de companiile de combustibili, iar ANRE ar trebui să verifice corectitudinea acestora, dar concentrându-se nu pe marja permisă de 10%, ci pe formula propusă de parlament, care se bazează pe cotațiile Platts.

Datorită faptului că au fost comise erori grave în proiectul de lege adoptat de deputați și există contradicții cu legislația actuală, consilierul prezidențial pe probleme de energie Serghei Tofilat a recomandat președintelui să returneze proiectul de lege Parlamentului pentru revizuire.

El a explicat către NM că există mai multe contradicții și omisiuni.

„În primul rând, conținutul de sulf specificat în produsele petroliere care urmează să fie importate contravine standardelor europene și moldovenești adoptate în 2019. În al doilea rând, proiectul nu prevede o formulă pentru stabilirea unui preț pentru gazul lichefiat, ci doar pentru benzină și motorină. În al treilea rând, se propune stabilirea prețurilor pentru fiecare lot de combustibil achiziționat, ceea ce este tehnic imposibil. Este necesar să se introducă conceptul de preț mediu ponderat pentru o anumită perioadă ”, a spus Tofilat.

Ce spun cei de la ANRE

Unul dintre directorii ANRE, Ștefan Creangă, a raportat, de asemenea, despre o eroare gravă în calcului prețurilor. El a citat sdrept exemplu articolul 2 din document, care prevede abolirea articolului 13, paragraful 1 al legii „Pieței produselor petroliere”.

„De fapt, au anulat dreptul importatorilor de produse petroliere de a importa și vinde combustibil atât cu ridicata, cât și cu amănuntul. Dacă legea este publicată în acest formular, Serviciul Vamal va trebui să o aplice, iar Moldova va rămâne fără produse petroliere ”, a spus Creangă.

El crede că unii dintre deputații asociați cu companiile de combustibil beneficiază de o astfel de situație când prețurile sunt formate netransparent și piața este o mizerie. În plus, potrivit lui Creangă, cel care a promovat în mod persistent proiectul nu a putut ignora greșelile și contradicțiile, dar a decis să o pună în lumină proastă pe Maia Sanda.

„Înțeleg că este foarte dificil să îți asumi responsabilitatea și să înapoiezi legea Parlamentului, care va putea să o revizuiască nu mai devreme de sfârșitul verii, sau chiar toamna. În același timp, companiile de combustibili vor continua să facă tot ce vor, pentru că mâinile noastre vor fi legate ”, s-a arătat indignat directorul ANRE.

Rețineți că, dacă Sandu va lua o decizie finală de a returna proiectul de lege Parlamentului, prețurile la produsele petroliere vor continua să fie formate conform vechii metodologii, iar autoritatea de reglementare va continua să se orienteze în timpul verificărilor pornind de la o marjă de profitabilitate permisă de 10%.

Ce spune autorul proiectului de lege

Autorul proiectului de lege, Alexander Oleinik, este sigur că nu pot exista greșeli în proiectul său de lege, pe care l-a pregătit acum aproape un an și jumătate.

„Documentul a fost studiat de ANRE, Consiliul Concurenței, diverse comisii, a trecut două lecturi, departamentul juridic al parlamentului. Chiar crezi că niciunul dintre ei nu ar fi descoperit o eroare ”, s-a indignat Oleinik.

El crede că administrația prezidențială ar putea fi supusă unor presiuni serioase, astfel încât legea să nu apară în cele din urmă, deoarece afectează interesele multor oameni.

„Cineva nu vrea ca ordinea de pe piața combustibililor să fie meritul Oleinik”, a spus deputatul. „Și oamenii care suportă acest haos al prețurilor continuă să sufere”. Potrivit acestuia, dacă legea ar fi fost modificată în februarie anul trecut, situația de pe piața combustibililor ar fi fost complet diferită.

„Și acum, dacă legea este brusc returnată spre revizuire, înainte de 2022, modalitatea de formare a prețurilor la benzină și motorină nu se va schimba”, a concluzionat Oleinik.

Ce spun experții

Expertul în energie Victor Parlicov a declarat pentru Newsmaker că se bazează pe președinte, care va folosi dreptul de a returna legea noului parlament pentru revizuire, „iar deputații nou aleși nu se vor angaja în populism într-o formă și mai pervertită, și mai puțin aplicabilă”, a subliniat Parlicov.

În opinia sa, Parlamentul nu ar trebui să fie deloc implicat în formarea prețurilor combustibililor și ar trebui să ia această responsabilitate de la ANRE. Expertul consideră că prețurile ar trebui stabilite chiar de companiile de combustibili pe baza mecanismelor pieței, iar Consiliul Concurenței ar trebui să monitorizeze acest lucru.

În opinia sa, parlamentul ar trebui să acorde atenție la două lucruri importante care pot afecta pozitiv prețurile și pot spori securitatea energetică.

„În primul rând, este necesar ca pentru o lungă perioadă de timp să se aplice Directiva europeană privind rezervele de produse petroliere și să se formeze o rezervă de combustibil în cantitate de cel puțin 61 de zile de consum. Acum stocurile noastre abia ajung la volumul de 15 zile. Acest lucru va permite statului să acționeze nu numai ca principal consumator de combustibil, ci și ca un comerciant capabil să influențeze cererea și oferta și, în consecință, prețurile ”, a explicat expertul.

El a adăugat că, în al doilea rând, merită adoptată o lege privind prețurile de transfer, care va ajuta la evitarea pierderilor bugetare datorate neplății impozitelor de către companiile multinaționale integrate pe verticală. Potrivit lui Parlicov, principalii importatori de produse petroliere în Moldova: Lukoil, Petrom și Rompetrol sunt astfel de companii multinaționale care își transferă o parte din operațiuni în anumite jurisdicții pentru a „optimiza impozitarea”.

Parlicov este sigur că legea „de stânga” este promovată de „politicienii interesați de coluziunea cu muncitorii din petrol”, care este plătită de consumator.

Mai devreme, observam că conspirația companiilor de combustibili între ele a fost anunțată în partidul Platforma Demnitate și Adevăr (DA), iar vicepreședintele partidului, Alexander Slusari, i-a acuzat pe importatorii de produse petroliere de lăcomie și i-a îndemnat pe șoferi să iasă protest în legătură cu creșterea prețurilor la combustibili.

Săptămâna trecută, mai multe companii au crescut prețurile cu amănuntul la benzină, care costă acum 20 de lei pe litru.

Anterior, într-un interviu acordat NM, șeful Bemol, Rafik Aliyev, a spus că o creștere a prețurilor la combustibili este inevitabilă datorită creșterii prețurilor la petrol și a unei creșteri a cursului de schimb. El a mai declarat că toate companiile de carburanți așteaptă cu nerăbdare noua lege, astfel încât „toate acuzațiile legate de creșterea prețurilor să fie direcționate către ANRE și nu către companiile în sine”.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.