Interviu Newsmaker: Cineva dorește să creeze un colaps de combustibil și să-l folosească în scopuri politice.

29 Apr. 2021, 12:17
 // Categoria: Interviu // Autor:  Otilia Cotruța
29 Apr. 2021, 12:17 // Interviu //  Otilia Cotruța

Situația privind prețurile la combustibil pe piața din Republica Moldova este, de fapt, mult mai complexă decât se vede la suprafață. Mai mult ca atât, problema adevărată ar consta în faptul că „Cineva dorește să creeze un adevărat colaps de combustibil în Republica Moldova și să-l folosească în scopuri politice.” Cel puțin asta reiese din declarațiile oferite de șeful companiei Bemol, Rafik Aliyev, oferite în cadrul unui interviu pentru Newsmaker.

Mai mult ca atât, acesta nu se declară contra plafonării prețurilor la combustibili de către Agenția Națională pentru Reglementare în Eneergetică.

În declarațiile sale, Rafik Aliyev amintește despre faptul „în anul 2015 s-a insistat asupra faptului ca agricultorii și companiile de transport să poată importa combustibil de sine stătător. Li s-a oferit permisiunea de a o face, fără a deține o licență în acest sent.

„De ce atunci agricultorii continuă să sufere din cauza prețului ridicat la combustibili? Cine a primit beneficiu din legea adoptată în 2015?”, se întreabă Rafik Aliyev.

În urma acestei legi, anumiți agricultori și companii de transport achiziționează combustibil la preț en-gros cu pretextul utilizării pentru activitatea gospodărească, dar, casându-l, alimentează tot satul, neachitând TVA, așa cum o fac companiile petroliere.

Valoarea TVA pentru o tonă de combustibil vândută la benzinării este de 600 de lei.

„Și banii ajung în buzunar?”, întreabă reporterul Newsmaker.

Cineva are mult de căștigat de la asta. Cu ajutorul acestei legi, multe companii au fost scoase de sub supraveghere, sunt angajate în vânzarea de combustibil în afara pieței reglementate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

Suntem pentru orice legi normale, dar pentru ca acestea să funcționeze. Conform legii anterioare, când ANRE a plafonat prețurile pentru produsele petroliere, guvernul a contestat deciziile ANRE de mai multe ori și, sub riscul de a merge în instanță, legea a fost suspendată. Legea nu a funcționat. Dar suntem cu ambele mâini pentru ca ANRE să stabilească prețurile.

Explicând motivul pentru care este PRO plafonării prețurilor la combustibili, Rafik Aliyev a explicat următoarele:

Pentru că prețul va crește oricum. Dolarul crește, cotațiile cresc, criza pandemiei se termină, economia începe să-și revină. Anul viitor acciza va fi majorată. Dar când prețul va crește, toți îi vor întreba pe ANRE, nu pe noi.

Nu a existat necesitatea economică de a schimba legea. Cineva dorește cu adevărat să creeze un colaps de combustibil în Moldova și să-l folosească în scopuri politice.

Newsmaker: „Așa credeți?

Rafik Aliyev: Mi-aș dori foarte mult să mă înșel.”

Cu referire la prețuri, Aliyev a prezentat Newsmaker următoarele calcule de stabilire a prețurilor la combustibili:

În primul trimestru al anului 2019, benzina a costat 18,8 lei pe litru, în primul trimestru al anului 2020 – 18,3 lei, iar în primul trimestru al anului 2021 – 17,8 lei. A crescut prețul? Nu. A scăzut.

Newsmaker: De acord. Dar, având în vedere venitul în scădere din cauza crizei, acum este scump pentru majoritatea șoferilor. Mai mult, prețul continuă să crească.

Înțelegem  perfect acest lucru, dar nu putem influența prețul pe piața mondială.

Aruncați o privire. În 2019, acciza a fost de 5414 lei pe tonă, în 2020 a crescut la 5960 lei pe tonă, sau plus 50 de bani pe litru. În 2021, acciza a crescut la 6496 lei pe tonă, sau un alt plus 49 de bani pe litru. Adică, în doi ani, doar din cauza accizei, costul benzinei a crescut cu lei.

Cine a ridicat prețul la combustibili? Statul, sub forma accizei.

Acum să ne uităm la cotațiile de combustibil. În 2019, în primele trei luni, prețul de achiziție a fost de 537 USD pe tonă, în 2020 – 491 USD pe tonă și în 2021 – 550 USD pe tonă.

În 2019, dolarul valora 17,2 lei, în 2020 – 17,6 lei, în 2021 – 17,5 lei. Datorită diferenței de curs valutar, prețul de achiziție al benzinei în 2020 și 2021 este în creștere cu 1%.

Care este ponderea prețului de import în prețul afișat pe panourile benzinăriilor?

Să calculăm. 550 USD – prețul mediu al combustibilului în primul trimestru. Înmulțind cu 17,5 lei, obținem 9625 lei – acesta este prețul de achiziție pe tonă.

Încă 6496 lei – acciză. Plus 20% TVA – 3224 lei.

TVA împreună cu acciza este de 9720 – mai mult decât prețul de achiziție în sine.

Și asta este doar importul. În medie, 600 de lei pe tonă – TVA la comercializarea cu amănuntul. Și aceasta este doar o parte din impozite.

De asemenea, plătim pentru licență, taxa locală, taxa rutieră, taxa de mediu.

Astfel, reiese că prețul de achiziție al combustibilului este mai mic cu cel puțin 10% decât valoarea taxelor aplicate.

Dacă unele taxe sunt excluse sau moneda națională devine mai puternică, atunci prețul va scădea imediat.

Realitatea Live

27 Sept. 2022, 04:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
27 Sept. 2022, 04:46 // Actual //  Lupu Eduard

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), parte a Grupului Băncii Mondiale, au anunţat luni că vor investi 70 de milioane de dolari în firmele din sectorul tehnoloc şi cele orientate spre export din Ucraina şi Republica Moldova.

Într-un comunicat de presă, Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) a informat că va investi 30 de milioane de dolari într-un fond gestionat de firma de private equity Horizon Capital. Separat, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a informat că va investi acum 40 de milioane de dolari în acelaşi fond gestionat de Horizon Capital, adăugând că ar putea să adauge alte 10 milioane de dolari la o dată ulterioară.

„Industria de IT din Ucraina rămâne un punct luminos într-o economie care a pierdut aproape cinci milioane de locuri de muncă începând din luna februarie 2022, din cauza războiului”, a informat Corporaţia Financiară Internaţională (IFC).

La rândul său, BERD a precizat că fondul Horizon Capital Growth Fund IV (HCGF IV), gestionat de Horizon Capital, intenţionează să strângă un total de 250 de milioane de dolari în următoarele 12 luni pentru a face investiţii de capital, variind între 10 şi 30 de milioane de dolari, concentrându-se pe IMM-urile din tehnologie şi cele orientate spre export din Ucraina şi Republica Moldova.

Analiştii se aşteaptă ca economia Ucrainei să se contracteze cu 30-35% în acest an, în timp ce Banca Mondială a estimat la aproape 350 de miliarde de dolari costurile reconstruirii Ucrainei după invazia rusească.

„Unele firme au încetat operaţiunile, iar altele au fost forţate să se adapteze la noua realitate a perturbărilor logistice, lipsă de carburant, mutarea facilităţilor de producţie şi a personalului, controale valutare mai stricte şi lipsă de finanţare”, a subliniat BERD.

IFC, parte din Grupul Băncii Mondiale, este cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată pe sectorul privat din pieţele emergente. Instituţia activează în peste 100 de ţări. În anul fiscal 2022, IFC a angajat o sumă-record de 32,8 miliarde dolari americani companiilor private şi instituţiilor financiare din ţări în curs de dezvoltare, valorificând puterea sectorului privat de a pune capăt sărăciei extreme şi de a stimula prosperitatea comună în timp ce economiile se confrunta cu impactul crizelor globale.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău