Avertismentul ONU după bombardamentele de la centrala nucleară Zaporojie: ”Nu vă jucați cu focul!”

20 Nov. 2022, 19:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Nov. 2022, 19:16 // Actual //  bani.md

Centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, aflată sub controlul Rusiei, a fost zguduită de bombardamente duminică, atrăgând condamnări din partea organismului ONU de supraveghere nucleară, care a avertizat că astfel de atacuri riscă să producă o catastrofă nucleară majoră, relatează Reuters.

Peste o duzină de explozii au zguduit cea mai mare centrală nucleară din Europa sâmbătă seară şi duminică, a declarat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Moscova şi Kievul se acuză reciproc pentru bombardarea obiectivului, notează Reuters.

„Veştile de ieri de la echipa noastră şi de azi dimineaţă sunt extrem de tulburătoare”, a spus Rafael Grossi, şeful AIEA, a cărui echipă pe teren a anunţat pagube la unele clădiri, sisteme şi echipamente ale centralei atomo-electrice.

„Explozii s-au produs în locul acestei mari centrale nucleare, ceea ce este complet inacceptabil. Oricine se află în spatele lor trebuie să le pună capăt imediat. După cum am mai spus-o de multe ori înainte, nu vă jucaţi cu focul!”, a adăugat el.

Bombardarea repetată a centralei din Ucraina, pe care Rusia a luat-o sub control la scurt timp după invazia ei din februarie, stârneşte îngrijorări asupra posibilităţii producerii unui accident major la doar 500 km de locul celui mai grav accident nuclear din lume, dezastrul de la Cernobâl din 1986.

Centrala nucleară Zaporojie furniza aproximativ o cincime din energia electrică a Ucrainei înainte de invazia Rusiei la 24 februarie şi a fost forţată să opereze pe generatoare de rezervă de mai multe ori. Ea are şase reactoare de concepţie sovietică VVER-1000 V-320 răcite şi moderate cu apă şi care conţin uraniu 235.

Reactoarele sunt închise, dar există riscul supraîncălzirii combustibilului nuclear dacă electricitatea pentru sistemele de răcire este întreruptă. Bombardamentele au rupt în mod repetat liniile electrice.

Atât Kievul, cât şi Moscova s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei ce riscă un accident nuclear în mai multe rânduri în timpul conflictului. Ele s-au acuzat din nou duminică, mai notează Reuters.

Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a tras obuze către liniile electrice ce alimentează centrala, în timp ce agenţia oficială de presă TASS a raportat că unele dintre depozitele sitului au fost lovite de bombardamentele ucrainene, citând un oficial al operatorului rus de energie nucleară Rosenergoatom.

„Au bombardat nu doar ieri, ci şi astăzi, şi bombardează chiar acum”, a spus Renat Karceaa, consilier al CEO Rosenergoatom, adăugând că orice atac de artilerie asupra obiectivului reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei nucleare.

Potrivit lui Karceaa, obuzele au fost trase în apropierea unei instalaţii de depozitare a deşeurilor nucleare uscate şi unei clădiri pentru combustibil nuclear uzat proaspăt, dar că nu au fost detectate emisii radioactive în prezent, potrivit TASS.

La rândul ei, compania de energie nucleară a Ucrainei, Energoatom, a acuzat armata rusă că a bombardat centrala şi a spus că există cel puţin 12 lovituri asupra infrastructurii.
Potrivit Energoatom, citată de Reuters, Rusia a vizat infrastructura necesară repornirii unor părţi ale centralei în încercarea de a limita în continuare alimentarea cu energie electrică a Ucrainei.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.