Rusia include compania-mamă a Facebook în registrul organizațiilor extremiste

Ministerul rus al Justiţiei a inclus vineri Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram şi WhatsApp, în registrul organizaţiilor extremiste, motivând că aceasta permite îndemnurile la violenţă împotriva ruşilor, relatează agenţia EFE.

Compania Meta fusese deja declarată pe 21 martie organizaţie teroristă de un tribunal rus, iar pe 11 octombrie serviciul federal rus de monitorizare financiară a inclus-o în propria listă cu organizaţii care au legături cu terorismul şi extremismul, ceea ce permite băncilor ruse să îngheţe fondurile acestei companii. Aceste două decizii nu privesc şi serviciul WhatsApp, întrucât acesta nu are funcţii de difuzare publică a informaţiei.

După ce Facebook şi Instagram au fost astfel declarate extremiste, aceste servicii au fost blocate în Rusia, dar Ministerul rus al Justiţiei nu le-a inclus până vineri în registrul organizaţiilor extremiste, în timp ce mulţi ruşi continuă să le acceseze prin VPN.

Înscrierea în acel registru a fost în final efectuată după ce compania Meta a ridicat temporar interdicţia de publicare a unor informaţii cu apeluri la violenţă împotriva cetăţenilor ruşi ca urmare a agresiunii militare ruse contra Ucrainei.

De la începutul acestui război, Facebook, YouTube, TikTok şi Twitter au primit în Rusia numeroase amenzi pentru încălcarea legislaţiei ruse privind conţinuturile interzise.

#organizatie extremista #meta #facebook #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi